Sari la conținut

Rolul noului comitet care va da recomandări Guvernului, BNR-ului și ASF-ului

În primul rând, Elena Vijulie l-a întrebat pe viceguvernatorul BNR dacă banca centrală vrea să conducă economia națională deasupra Guvernului, răspunsul lui Bogdan Olteanu fiind că „nu și nici nu poate”. Întrebat despre reducerea TVA la 19%, acesta a răspuns că „BNR nu are prerogative nici să vrea, nici să nu vrea. BNR atrage atenția că orice reducere de venituri a bugetului public trebuie echilibrată cu reducerea cheltuielilor, astfel încât deficitul bugetar să fie acolo unde ne-am asumat că va fi”.

În continuare, Bogdan Olteanu a vorbit despre Comitetul de Supraveghere Macro-Prudenţială și de ce ar fi nevoie de acesta.

„În urma crizei care a început în 2007, și din care ne chinuim cu toți europenii să ieșim, s-a constatat că pot apărea elemente care să dezechilibreze economia, în special zona financiară a ei, și care să se afle undeva la granița dintre sectorul bancar, sectorul financiar nebancar – asigurări, pensii private – sau bugetul public. Și atunci pot exista situații în care niciunul dintre cei care se ocupă de una din zonele respective să nu poată să stăpănească întregul domeniu al potențialei crize”, a adăugat Bogdan Olteanu, adăugând că s-a înființat un asemenea comitet de coordonare la nivel european - Comitetul European de Risc Sistemic - „și se înființează asemenea comitete în fiecare țară pentru a coordona eforturile atunci când situații potențiale de criză riscă să apară”.

Viceguvernatorul a spus că „a apărut o emoție prin legarea de subiectul privind Codul fiscal”.

În cele mai multe scenarii pe care noi le-am rulat și în cele mai multe situații care s-au întâmplat în alte țări, genul acesta de crize încercăm să le prevenim mai ales în sectorul bancar. De asta Banca Națională este atât de implicată, pentru că în general crizele financiare par să se producă în ultima vreme în sectorul bancar”, a punctat el.

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, va conduce o structură nouă, un Comitet care va avertiza Guvernul ori de câte ori deciziile Executivului ar pune în pericol stabilitatea financiară a ţării.

Aflat în studioul Digi24, viceguvernatorul Bogdan Olteanu a explicat că „Guvernatorul nu are drept de veto, ci drept decisiv”. „Asta înseamnă că dacă, la un moment dat, părerile vor fi împărțite în mod egal, părerea dânsului va prevala”, a adăugat el.

„Asta este o ipoteză absolut mecanică, acolo oamenii discută cu argumente. Nu vă imaginați că acesta va fi un alt Parlament, în care cineva ridică un deget și ceilalți se iau după el și votează”, a mai spus viceguvernatorul.

„Nu e vorba de niciun ban public și scrie negru pe alb că membrii acestui Comitet nu sunt plătiți. Ne exercităm mandatele în instituțiile în care ne aflăm și prin participarea la acest comitet. Nu e vorba de niciun fel de bani publici”, a spus Bogdan Olteanu.

„Vreau să clarific și chestiunea caracterului obligatoriu. Recomandările acestui Comitet nu sunt obligatorii. Guvernul, Banca Națională și ASF au doar obligația de a răspunde Comitetului, fie conformându-se recomandării, fie justificând de ce nu o pun în aplicare. Este o obligație de tip comply or explain – aplici sau explici – știu că e ceva mai nou, știu că este un tip de reglementare ceva mai sofisticat decât cele directe cu care eram obișnuiți, dar instituțiile europene sunt ceva mai complicate. Trebuie să ne obișnuim că regulile sunt ceva mai nuanțate decât cele cu care am lucrat până acum”, a adăugat viceguvernatorul, subliniind că „nimeni nu e obligat să pună în aplicare”.

„Pui în aplicare sau îți asumi răspunderea că știi mai bine și că vei dirija în așa fel încât criza să nu se producă. Și răspunzi în scris la sfârșitul anului, Comitetul face un raport către Parlament, care este public, și opinia publică va afla în ce situații BNR, ASF sau Guvernul au refuzat să asculte un avertisment”, a punctat el.

Acest Comitet se ocupă de intersecția responsabilităților celor trei instituții. Este un Comitet de colaborare, lucrăm împreună pentru a acoperi probleme comune. Acesta este rostul acestui Comitet”, a mai spus Bogdan Olteanu cu privire la o posibilă preluare a atribuțiilor Guvernului, Autorității pentru Supraveghere Fianciară sau a Băncii Naționale.

El a respins o comparație între Curtea Constituțională și Comitetul de Supraveghere Macro-Prudenţială, ci a amintit că seamănă mai mult cu Comitetul Executiv de Integrare Europeană, de dinainte de integrarea în Uniunea Europeană, din anul 2007.

Bogdan Olteanu a răspuns și afirmațiilor făcute de Liviu Dragnea, președinte interimar al PSD, care a spus că este foarte grav că se înființează acest Comitet, care să funcționeze peste instituții alese în mod democratic.

Mie mi-e evident că acum câteva zile a fost o neînțelegere. Noi credem că ea a pornit de la faptul că foarte mulți nu au văzut proiectul de lege, dar au văzut un comunicat emis de Ministerul de Finanțe și în care se spunea în mod greșit că deciziile acestui comitet sunt obligatorii pentru Guvern. Cred că a fost un exces de zel al Ministerului de Finanțe, care a vrut să arate cât de dedicat este participării la acest comitet”, a spus Bogdan Olteanu.