Sari la conținut

România la bilanţ | Ce face statul cu banii noştri

Primul semnal de alarmă legat de evoluţia economiei: veniturile totale la buget în primele două luni ale anului au scăzut cu 1,4% faţă de anul trecut, în aceeaşi perioada.

Statul a câştigat în ianuarie şi în februarie aproape 35 de miliarde de lei (34,88mld lei) şi a cheltuit cam tot atât: 34,5 miliarde de lei (34,49mld. lei).

Pe scurt, la începutul anului, statul a cheltuit mai mult: cu creşterea salariilor, cu majorarea pensiilor şi a numărului beneficiarilor de ajutoare sociale.

I-au rămas însă şi ceva bani, iar februarie a fost o lună cu excedent bugetar. Ba mai mult, fiscul anunţă încasări fiscale cu vreo 630 de milioane de lei mai mari.

Ne împrumutăm ca să susţinem golurile economiei, deşi suntem deja îndatoraţi extern cu peste 416 miliarde de lei.

Avem însă creşteri salariale şi un excedent bugetar pe două luni de 391 de milioane de lei. Ce se întâmplă însă cu banii alocaţi proiectelor pe termen lung, practic investiţia statului în viitor?

Cheltuielile totale cu investiţiile, adică acele cheltuieli de capital la care se adaugă şi cofinanţarea pentru proiecte europene sunt de doar 916 milioane de lei, de 3 ori mai mici decât în primele două luni din 2016.

E ca atunci când ştiţi că v-ar trebui o maşină mai mare ca să duceţi mai multă marfă, ca să câştigaţi mai mulţi bani. Dar decideţi să amânaţi cumpărarea maşinii şi folosiţi o parte din bani pentru un televizor nou. Un televizor nou e bun, dar nu aduce valoare adăugată.

Taie din banii investiţiţilor: asta au făcut guvernele de toate culorile politice când ştiau că au un deficit bugetar în care trebuie să se încadreze.

Banii economisiţi au trecut în contul din care s-au plătit salarii. Ultimele cifre arată că în doar două luni, costurile statului cu personalul au crescut până la 10,59 miliarde de lei. Anul trecut, pe aceeaşi vreme, aceleaşi cheltuieli erau de 9,34 miliarde de lei.

Avem creşteri salariale şi un număr mai mic de şomeri. Potrivit institutului naţional de statistică sunt cu 34.000 mai puţini.

Asta înseamnă că fie au ieşit din statisticii şi atunci asta se va vedea în cheltuieli mai puţine cu asistenţa socială. Fie s-au angajat şi vor contribui la PIB- ul ţării prin munca lor şi la creşterea consumului. Mai mulţi bani lăsaţi la cumpărături, înseamna încasări mai mari din TVA.

Degeaba creşte puterea de cumpărare a românilor, dacă creşte şi inflaţia, adică cresc preţurile. Iar rata inflaţiei a crescut cu 0,2% în februarie.

Vestea bună e că se depreciază dolarul şi, dacă asta nu se va simţi prea mult la roşiile şi bananele aduse din Turcia, ar trebui să se resimtă la pompă, când alimentăm maşina.