Sari la conținut

România la bilanț | Dacă economiei îi merge bine, nouă cum ne merge?

Economia României creşte ca-n poveşti, într-o jumătate de an ca alţii în zece. Nu e o glumă și nu e o ironie: am înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Dar dacă economiei îi merge bine, îmi merge şi mie mai bine? E o întrebare legitimă.

Cât din această creştere economică simt românii în bugetele lor? Avem toate cifrele relevante, le punem în context la „România la bilanţ”.

Tabloul general arată că avem în ultimii doi ani creşteri salariale succesive şi o scădere a TVA.

Ne amintim că în 2016 salariul minim pe economie a crescut la 1.250 de lei, a continuat să crească şi anul acesta. Iar preţurile au scăzut. Asta pentru că TVA a fost redusă la 20% în 2016. A mai scăzut cu încă un punct procentual şi anul acesta.

Ce au făcut românii cu banii în plus? Simplificând: şi-au umplut cărucioarele la super- şi hipermarket.

Peste 70 la sută din veniturile românilor se duc pe consum, pe cumpărat produse alimentare şi nealimentare. Ştim, ne place să mâncăm. Şi asta ne face campioni în Europa, nu doar la creşterea economică, ci şi la cumpărat mâncare şi băuturi non-alcoolice. Pe asta se duc 30% din veniturile românilor.

Alte 20 % se duc pe taxe şi impozite.

La coada clasamentului, investiţiile, cumpărarea unei locuinţe sau a unor acţiuni care să ne aducă bani pe viitor. Investiţiile reprezintă doar 0,5% din cheltuielile românilor.

Ce spune asta despre noi? Că nu ştim să ne administrăm veniturile.

Consum mâncare şi băuturi non-alcoolice UE 2015:

România - 29,4%

Irlanda - 9,5%

Luxemburg - 9,4%

Marea Britanie -8,3%

Am aflat că banii în plus din creşterile salariale se duc pe mâncare, apă şi sucuri, eventual servicii. Nu şi pe facturi.

O treime dintre români nu plătesc la timp întreţinerea, peste 10% nu plătesc la timp factura la curent, aproape 6% amână inclusiv plata telefonului.

Şi asta ne arată că nu avem o educaţie financiară, că nu ştim să ne administrăm eficient banii.

E valabil şi pentru firme. Şi ele aleg să întârzie plățile, să facă afaceri pe datorie. Adică, cumpără de la furnizor şi îi dau banii peste 3 sau 9 luni, abia după ce au vândut marfa. Aşa-numitul credit furnizor e o adevărată modă la firmele din România. 75% dintre ele funcţionează, practic, în lipsa capitalului suficient, cu banii partenerilor și ai clienților (sursa: keysfin).

Dacă salariile au crescut, taxele au scăzut, ce nu funcţionează în economie?

Am consumat mai mult, dar, atenţie, am consumat din import. Şi am stimulat importurile pentru că producţia internă nu a ţinut pasul cu cererea românilor.

Asta în timp ce exporturile, deşi în creştere, nu au fost de ajuns. Dezechilibrul balanţei comerciale este efectul negativ al creşterilor salariale.

Atenţie mare la supraîncălzirea economiei, ne spun şi cei de la agenţia de evaluare financiară Fitch. Consumul tot mai mare fără investiţii duce la o creştere economică fragilă, care la cea mai mică adiere din exterior se va clătina. Cei de la Fitch spun că economia va continua să crească şi la anul şi în 2019, dar că procentele nu vor mai fi la fel de mari.