Sari la conținut

România la bilanț. Țara bogată în oferte de joburi şi săracă în oameni dornici să muncească

Devine din ce în ce mai greu să găseşti un meseriaş care să-ţi tencuiască un perete sau care să-ţi repare mobila veche din sufragerie. Firmele caută şi ele disperate specialişti. Despre paradoxurile şi lipsurile pieţei muncii româneşti, într-un nou episod România la Bilanţ.

Săracă ţară bogată! Bogată în resurse şi din ce în ce mai săracă în specialişti. Cele mai multe locuri de muncă nou create sunt pentru românii care au terminat o facultate. Adică doar 15% din forţa de muncă din România, mult sub media europeană. Aşa că firmele se bat pe puţinii specialişti.

Multe oferă un salariu mai ridicat decât nivelul pieţei, doar-doar găsesc un specialist. Şi cu toate astea, opt din 10 companii găsesc cu greu angajaţi calificaţi. Cinci din 10 firme abia dacă primesc 50 de CV-uri pentru un job.

România este bogată în oferte de joburi şi săracă în oameni dornici să muncească. Angajatorii caută croitori, paznici, vânzători şi muncitori necalificaţi. Avem în acest moment peste 30.000 de locuri de muncă pe care nimeni nu le vrea.

Unii şi-au căutat norocul într-o altă ţară, alţii n-au făcut o şcoală de meserii. Şi mai există categoria: „de ce să muncesc pe nimic dacă din ajutoare sociale, adică din alocaţiile copiilor şi venitul minim, adun 700 de lei?”. Criza forţei de muncă este atât de gravă încât firmele îşi recrutează angajaţi şi din rândul deţinuţilor care mai au puţin şi ies din închisoare.

România este o țară bogată, dar în care munca nu te scoate din sărăcie. Suntem în fruntea topului european al săracilor care lucrează. Mai exact 21% dintre românii angajaţi trăiesc la limita subzistenţei, arată datele Eurostat.

Nu departe de limita asta sunt şi românii care lucrează în agricultură. Nu vorbim de politicienii care au investit în terenuri agricole, ci de românii care dau cu sapa, care au mâinile crăpate de atâta muncă. Ei reprezintă peste un sfert din totalul populaţiei ocupate. Cam două milioane de oameni. În UE, media celor care lucrează în agricultură este sub 5%.

Ce ţară bogată nu are grijă de bogăţia ei? Exportăm grâul şi-l aducem înapoi din import ca pâine congelată. Exportăm fructe româneşti şi le aducem înapoi din import sub formă de gemuri şi ceaiuri bio. Alt paradox românesc: Avem 14 milioane de hectare de teren agricol. Jumătate e folosit pentru creşterea animalelor. Iar agricultura contribuie la PIB-ul ţării cu aproximativ 5 la sută. Cam atât e şi în Bulgaria, care are de trei ori mai puţin teren agricol decât noi.

România are oameni talentaţi şi inventivi, deşi îşi condamnă an de an copiii la sărăcie, prin lipsa investiţiilor în educaţie. În ce ţară din Europa se mai face educaţie cu necalificaţi? Doar anul acesta şcolar predau la clasă 4.500 de cadre didactice necalificate. Tinerii calificaţi nu vor să muncească în şcoli din cauza salariilor mult prea mici.

Faultarea repetată a învăţământului are deja consecinţe: Jumătate din românii care muncesc nu au terminat cele zece clase obligatorii. Aceşti oameni şi cei în care nu se investeşte astăzi nu pot fi competitivi. Mâine, în fabrică, un robot performant îi va înlocui.