ROMÂNIA MEA. Orașele campioane la exporturi

Data publicării:
export

Studiul Forbes a fost realizat pe baza mai multor criterii: PIB-ul regional, PIB-ul pe cap de locuitor, investiţiile străine, infrastructura rutieră şi numărul întreprinderilor active. Astfel, Timişoara este oraşul cu cele mai multe atuuri şi se află în fruntea clasamentului.

George Prichici se numără printre cei care au investit aici. A pus pe picioare propria afacere în domeniul IT, i-au cumpărat-o americanii, iar acum lucrează, alături de echipa sa din Timişoara pentru o mare companie din Silicon Valley, cu filiale în toată lumea.

George Prichici project manager firmă IT: „Au venit nu doar pentru poziţionarea noastră strategică, să zicem, având în vedere că sunt mai aproape de cealaltă parte a globului, acoperim cumva tura lor de noapte, dar și pentru calitatea oamenilor de aici, suntem foarte buni în IT”.

La Timişoara a venit şi unul dintre cei mai importanţi producători de automotive.

Alina Bratu, reprezentantul firmei: „Vorbim de o investiție de un miliard de euro în acest moment în țară. Din cei 15.000 de oameni, 8.000 sunt colegii mei aici în Timișoara unde produc tot ce înseamnă anvelope, produse electronice”.

Cluj-Napoca a urcat pe locul trei în topul celor mai bune oraşe pentru afaceri datorită segmentului IT. Peste 12.000 de angajaţi lucrează în acest domeniu, care este în plină dezvoltare.

Andrei Kelemen, director executiv Cluj IT: „Există o evoluţie mult accelerată faţă de alte domenii de dezvoltare economică şi există deja şi exemple de produse, servicii care au ajuns la nivel global, chiar din Cluj. Vă aduc aici aminte de exemplul deja arhicunoscut al LiveRail, o platformă care a fost achiziţionată de către Facebook pentru 400 de milioane de dolari. Adică vorbim deja de nişte sume foarte, foarte mari”.

Explicaţia fenomenului IT din Cluj este simplă, spun specialiştii din domeniu: facultăţi de profil bune care atrag în fiecare an mii de studenţi şi care, tot în fiecare an, scot de pe bănci tineri cu idei, determinaţi să îşi deschidă propriul business în domeniu.

În fiecare an, la facultăţile de informatică din Cluj se înregistrează concurenţă de 3 sau chiar 4 candidaţi pe un loc. Aceştia sunt atraşi de stagiile de practică, de multe ori plătite, unde au şansa să înveţe de la cei mai buni specialişti.

Cătălin Popa, prorector UTCN: „Toţi studenţii noştri sunt obligaţi să facă stagii de practică în firme, proiecte de dezvolatre, cursuri direcţionate. Emerson a venit în Cluj având întâi un oficiu în Universitatea Tehnică, de acolo s-au dezvoltat. La ora actuală e principalul angajator al Clujului. Dar ne bucurăm de prezenţa Bosch cu care avem colaborare deosebită, dar şi De'Longhi”.

Cu jocuri, aplicaţii pe telefon sau platforme online complexe, tinerii din Cluj sunt campioni la inovaţii.

Andrei Kelemen, director executiv Cluj IT: „Încercăm să creăm o bursă agricolă care să faciliteze producătorilor mici şi medii accesul la o piaţă mai largă. Deja este un tip de instrument IT pe care micul producător agricol nici măcar nu l-a gândit atunci când şi-a cumpărat 30 de oi să zicem şi a pornit un business în domeniu. Asta este şansa economiilor regionale”.

Potrivit specialiştilor de la Forbes, Oradea ocupă locul cinci în top zece cele mai bune orașe pentru afaceri din țară. Cea mai dezvoltată este industria electronică.

Autorităţile au în acest moment în derulare 26 de proiecte majore de investiţii, printre care se află reabilitarea cetăţii Oradea şi schimbarea sistemului de încălzire.

În ultimii ani au fost amenajate trei zone industriale.

Ioan Fence, investitor local: „S-a creat un mediu în care diferite afaceri pot să câştige timp fiind în proximitate una faţă de cealaltă. Avem situaţii în care mărfurile noastre ajung mai repede în străinătate decât în ţară şi bineînţeles faptul că Oradea are infrastructura rutieră destul de dezvoltată”.

În plus, autorităţile locale au acordat investitorilor mai multe facilităţi, între care reducerea impozitului pe clădiri. De exemplu, societăţile din domeniul transportului rutier, care au investiţii de peste 500.000 de euro, plătesc la stat mai puţin cu până la 200.000 de euro pe o perioadă de cinci ani. În plus, firmele sunt scutite de la plata impozitului pe teren pe perioada construirii.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri