România vrea gazoducte noi, pe bani europeni

Data publicării:
gazoductrom

În sălile de şedinţe de la Bruxelles, parlamentarii europeni se ghidează după un proverb românesc: înţeleptul îşi face vara sanie. Adică se pregătesc pentru următoarea iarnă în care Europa nu va scăpa de dependenţa de gazul rusesc.

Gazoductul care aduce metan din zăcământul deţinut de Azerbaidjan în Marea Caspică este văzut ca soluţia salvatoare. Construcţia conductei care va traversa Turcia a început luna trecută, iar parlamentarii români de la Bruxelles cer Comisiei Europene să finanţeze un coridor suplimentar, care să lege România de Grecia.

Ar trebui să ne conectăm - şi asta ar trebui să fie o prioritate - la coridorul care trece prin Grecia, Bulgaria, România şi merge mai departe, spre Europa”, spune Ramona Mănescu, europarlamentar.

„Vreau să fie clar: Grecia susţine proiectul coridorului vertical de gaz”, spune Antonios Natsikas, director al operatorului de transport din Grecia.

Independenţa energetică a României depinde de Parlamentul European. Eurodeputaţii care acum sunt la Strasbourg ar trebui să convingă Comisia Europeană să finanţeze două noi proiecte: cele care aduc gazul metan din Grecia şi din Marea Neagră.

Conductele noi din România, cu tot cu interconectările cu Bulgaria şi Ungaria şi cu staţiile de comprimare, vor costa peste un miliard de euro, spun oficialii Transgaz. Gazoductul Iaşi-Ungheni trebuie prelungit și el până la Oneşti pentru a creşte capacitatea de transport, iar gazul din Marea Neagră ar putea fi exportat prin această nouă reţea până în vestul Europei.

1,1 miliarde de euro este o sumă mare, aşa că ne întoarcem acasă, ne facem temele şi aplicăm pentru finanţarea europeană”, spune Petru Văduva, directorul general al Transgaz.

Mi-aş dori în primul rând ca proiectul care aduce gaze din Marea Neagră să fie finanţat de Bruxelles. Cred că în momentul de faţă avem o problemă la nivel comunitar. Avem peste 240 de proiecte şi o resursă bugetară limitată, de 3-4 miliarde”, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

„Avem proiecte care se realizează în acest sector cu bani foarte mulţi şi care pot fi eşecuri. Ştiţi cât ne-a costat Nabucco? Undeva la 100 de milioane de lei numai cu participarea la o companie care urma să facă managementul proiectului Nabucco”, spune Theodor Stolojan, europarlamentar.

Comisia Europeană are ca ţintă crearea unei pieţe comune de peste 60 miliarde de metri cubi de gaze. În acest moment, doar 7 miliarde de metri cubi de gaze circulă între ţările europene prin conductele existente. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri