Slovacia se pregătește să lanseze Eastring, un nou proiect de gazoduct european care ar implica și România

Data publicării:
conducte gaze - mfax-1

FOTO: Mediafax Foto

Noul proiect ar oferi posibilitatea de a transporta gaz în Balcani ocolind clasicele rute rusești. Conducta ar urma să pornească din Velke Kapusany, oraș slovac de la granița cu Ucraina, și ar ajunge până la granița bulgaro-turcă. Se estimează că lucrările de construcție ar dura trei ani, din momentul în care ar fi luată decizia finală.

Proiectul a fost pregătit de Eustream, compania care administrează infrastructura de gaze a Slovaciei. Potrivit presei, slovacii ar negocia deja pe această temă cu parteneri români și bulgari. Din România, discuțiile s-ar purta cu GdF și OMV. Compania discută însă și cu Bruxelles-ul, pentru că vrea să se asigure, în momentul lansării proiectului, că acesta va fi conform cu legislația europeană.

Eastring ar avea o capacitate anuală de transport de până la 20 miliarde de metri cubi, mai mare decât necesarul anual al României, care e de circa 14 miliarde metri cubi. Gazele care ar urma să fie transportate prin Eastring ar proveni din vestul Europei, traversând Slovacia, România şi Bulgaria. Eastring ar avea o lungime de 570 de kilometri, iar investiţia s-ar ridica la 750 milioane de euro, scrie Mediafax

Proiectul presupune conectarea gazoductelor din Slovacia la conducta Soiuz din Ucraina, până la graniţa cu România, pe teritoriul căreia va trebui construit un nou segment, care se va lega de o conductă principală din regiunea balcanică situată în apropiere de Marea Neagră.

Conducta ar fi alimentată de la hub-uri occidentale precum Baumgarten, NCG sau GASOOL, dar Eustream negociază și cu alți potențiali furnizori, cum ar fi Norvegia.

Inițial, gazoductul va permite livrarea a 10 miliarde de metri cubi pe an, dar ulterior și-ar putea dubla acest volum. Gazoductul ar urma să funcționeze în ambele sensuri, ceea ce ar permite și transportul de gaz rusesc.

Slovacia este dependentă în proporție de peste 60 la sută de gazele rusești, în timp ce dependența României este de numai 24 la sută FOTO: Digi24

Nabucco vs South Stream

România a susţinut, până în 2012, construcţia gazoductului Nabucco, văzut ca mijloc de diminuare a dependenţei de importurile de gaze ruseşti. Nabucco a fost însă abandonat însă în vara anului 2012, din cauză că nu a reuşit să îşi asigure furnizori de gaze.

South Stream. Inițiativă a grupurilor Gazprom (Rusia), ENI (Italia), EDF (Franța) și Wintershall (Germania), cu un cost de 16 miliarde de euro, proiectul South Stream, considerat rivalul Nabucco, urma să aibă 3.600 de kilometri și să lege Rusia de Bulgaria printr-o conductă pe sub Marea Neagră, ce urma apoi să ajungă în Europa de Vest prin Serbia, Ungaria și Slovenia. Proiectul viza să diversifice rutele de transport al gazului rusesc, ocolind Ucraina, pe unde trec în prezent jumătate din livrările rusești către UE.

Uniunea Europeană s-a opus construirii South Stream, pe fondul îngrijorărilor că proiectul ar ajuta Rusia să îşi consolideze influenţa în estul Europei. De altfel, Comisia Europeană a apreciat că proiectul încalcă legislaţia UE în domeniul liberei concurenţe. Vladimir Putin a anunțat săptămâna trecută că renunță la South Stream.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri