Sari la conținut

Statul luptă cu evaziunea fiscală, dar uită de marii datornici la bugetul de stat

Pe primul loc în clasamentul marilor datornici către stat se află Compania Naţională a Huilei care a acumulat restanţe de peste un miliard de euro. Vobim de o companie care de mai bine de un deceniu se află pe primul loc în clasament, ca rezultat a 24 de ani de activitate neproductivă. Acum, Compania Huilei este în lichidare, iar o parte dintre active au fost preluate de Complexul Energetic Hunedoara, care şi el are acum restanţe de 62 de milioane de euro.

Constantin Jujan, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara: Mecanismul acesta de acumulare de datorii are aproape același parcurs ca și cel al CNH, prin imposibilitatea de a se finanța. Prețul de vânzare al energiei este mult mai mic decât costul de producție al megawattului.

Al treilea mare restanţier de stat este Regia de Rransport Bucureşti, cu datorii de 57 de milioane de euro, urmată de Poşta Română, cu 46 de milioane de euro şi Telecomunicaţii CFR, cu 22 milioane de euro.

Sunt companii de care statul uită când vine vorba despre lupta cu evaziunea fiscală. Chiar dacă la nivel declarativ autorităţile susţin altceva.

Victor Ponta, premierul României: În România e nevoie de combaterea evaziunii fiscale, că legea e lege pentru toată lumea. Evaziunea fiscală este un fenomen care trebuie combătut și la nivelul de sus, și de asta avem încasări un miliard de euro în plus, nu de la buticuri, ci din combaterea marii evaziuni, dar trebuie ca fiecare cetățean și firma să își plătească datoriile.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Cred că ar trebui să avem aceeași măsură pentru toată lumea, dacă sunt companii private sau de stat, statul ar trebui să aplice aceleași reguli, de fapt să aplice legea.

Cu atât mai mult cu cât este vorba despre datorii adunate pe parcursul a mai mulţi ani.

Cristian Păun, profesor de economie: Multe dintre ele sunt nerecuperabile pentru că sunt datorii la bugetul statului, adică aceste companii din resurse pe care le aveau au făcut tot felul de achiziții scumpe pe care le-au plătit, apoi au rămas fără bani.

De altfel, specialiştii cred că, de-a lungul anilor, toleranţa statului faţă de propriii mari datornici a fost un exemplu prost pe care l-au urmat şi unele firme private.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Prin faptul că tu tolerezi neplata unor datorii către bugetele de asigurări sociale de exemplu, evident că încurajezi și mediul privat să facă același lucru.

Primii cinci datornici la bugetul de stat au restanţe de peste 1,2 miliarde de euro.