Sari la conținut

Străinii dețin 40% din terenul agricol românesc

Pe un teren de o sută de hectare de-al lor muncesc mult mai puţini români decât pe terenurile deţinute de un român. Asta, fiindcă austriecii sau danezii vin nu doar cu mult capital, ci şi cu know-how - îi vedem la televizor că fac agricultură cu laptopul în mână, combine performante şi ingineri agronomi, nu cu hoarde de săteni la prăşit. E agricultura spre care merge şi România, dar tranziţia e dureroasă. În ultimii șase ani din acest sector au dispărut o sută de mii de muncitori.

Un studiu comandat de Comisia de Agricultură a Uniunii Europene arată că până la 30% din terenuri au proprietari oameni și firme din UE, la care se adaugă alte zece procente care aparțin unor persoane din afara Uniunii. În total, e vorba de 5,3 milioane de hectare de teren agricol din 13,3 câte are România. Marii latifundiari străini din România sunt austrieci, danezi, italieni, libanezi dar și bănci și companii de asigurări care au cumpărat teren în România ca metodă ieftină de diversificare a portofoliilor. În județul Timiș o treime din terenurile agricole sunt controlate de italieni. Alte achiziții sunt însă controversate și chiar certate cu legea.

Gigantul financiar Rabobank are peste 21 de mii de hectare de teren în țara noastră, însă modul în care a fost achiziționat a atras atenția presei internaționale. O anchetă a Centrului Român de Jurnalism de Investigație și a olandezilor de la De Correspondent a aflat că brațul de investiții în agricultură al RaboBank ar fi cumpărat terenuri de la țăranii români din peste 50 de sate prin intermediari corupți, ulterior condamnați. Au fost documentate cazuri de vânzari cu forța, de amenințări și hărțuiri pentru obținerea unor terenuri la prețuri de nimic. Abuzuri există, dar nu sunt o practică generală. Ba chiar, afacerile făcute de străini în agricultură vindecă încet încet una din marile probleme ale sectorului - fărâmițarea terenurilor. Aceștia cumpără parcele mici și le comasează. Astfel, terenurile sunt exploatate mai ușor și mai productiv. În momentul de față agricultura românească are decalaje uriașe față de cea Occidentală - avem al doilea cel mai mic randament la hectar din Uniunea Europeană.

Asta tocmai fiindcă se face multă agricultură de subzistență, cu multă muncă fizică și puțină tehnologie. 30% din populația țării este angajată în agricultură, comparativ cu 2% în țările din vestul Europei.

Acum, patru din cei mai mari zece latifundiari sunt străini. Clasamentul e însă condus de Agricost, până de curând controlată de defunctul Culiță Tărâță. Printre marii latifundiari rămân însă Adrian Porumboiu și Ioan Niculae.