Sari la conținut

Studiu: Managerii tineri sunt mai puțin preocupați de etică

Un procentaj de 31% dintre companiile românești consideră că mediul de afaceri este afectat de corupție, în scădere față de 2015 când procentajul era de 39%, potrivit studiului EY Fraud Survey.

SPAGA MITA BANI-2

Practicile legate de corupție se mențin la scară extinsă în mediul de afaceri din țările EMEIA (41 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa) cred 51% dintre repondenții unui studiu EY, realizat printre 4.100 de angajați din companii mari.

77% din membrii Consiliilor de Administrație ale companiilor chestionate spun că și-ar putea justifica un comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască.

În ciuda progreselor sporadice înregistrate în combaterea mitei și a corupției în Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa 51% dintre companiile sondate încă percep o largă răspândire a practicilor legate de corupție în țările lor.

27% din totalul repondenților afirmă că mita se practică adesea în sectorul lor de afaceri pentru a câștiga contracte. Tările de proveniență a 14% dintre aceștia sunt în Europa de Vest.

Managementul nu reușește să promoveze o cultură a comportamentului etic, conform sondajului: 77% din directorii din consiliile de administrație sau senior manageri spun că ar fi dispuși să justifice o anumită formă de comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască. Mai mult, unul din trei ar fi dispus să ofere bani pentru a câștiga sau pentru a păstra un business.

Cu toate acestea, 28% dintre repondenți cred că reglementările în domeniu au avut un impact pozitiv în descurajarea comportamentului lipsit de etică, marcând o creștere de 4 procente față de sondajul din 2015.

77% dintre repondenți consideră că urmărirea penală a persoanelor implicate în acte de corupție contribuie la descurajarea fraudei și mitei în rândul executivilor.

Tinerii, mai pragmatici în afaceri

Reprezentanții Generației Y (cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani), care reprezintă 32% dintre repondenți, demonstrează o atitudine mai relaxată față de comportamentele lipsite de etică. 73% dintre aceștia declară că un astfel de comportament este justificat pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască, în comparație cu 49% dintre reprezentanții Generației X (cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani).

Mai mult decât atât, 68% dintre repondenții Generației Y cred că managementul companiei lor ar aborda un comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască, iar 25% din această grupă de vârstă ar oferi bani pentru a câștiga sau pentru a păstra o afacere/un client.

Reprezentanții Generației Y arată, de asemenea, o neîncredere sporită în colegii lor. Astfel, 49% consideră că aceștia ar acționa non-etic pentru a-și îmbunătăți propria evoluție în carieră.

Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY Studiu România, spune: “În condiţiile actuale, în care autoritățile publice exercită controale mai stricte şi în care angajaţii sunt motivaţi mai mult de câştigurile personale decât de loialitatea faţă de angajator, companiile trebuie să manifeste iniţiativă şi să se asigure că standardele etice vor fi respectate. Rezultatele studiului nostru indică faptul că neîncrederea între colegi, precum şi comportamentul lipsit de etică devin caracteristici-cheie în rândul angajaţilor din ziua de azi.

Rezultatele noastre arată că, raportaţi la alte generaţii, membrii Generaţiei Y (cu vârste între 25 şi 34 de ani) ar justifica mai uşor un comportament ne-etic pentru a se asigura că afacerea rezistă, pentru a-şi atinge scopurile financiare sau pentru a avansa în carieră. Generaţia Y include viitorii lideri din domeniul de business. În cazul în care nu se iau măsuri imediate, prin stabilirea unor standarde etice ridicate, prin demonstrarea unei toleranțe-zero în ceea ce priveşte activităţile de corupţie şi de fraudă la toate nivelurile unei organizaţii, comportamentele lipsite de etică ar putea să se intensifice în viitor.”

Asistenţa telefonică în domeniu, cunoscută doar de un sfert

În ciuda faptului că liniile de asistență telefonică pentru raportarea corupției (whistleblowing) sunt acum considerate o parte importantă a programului de conformitate al unei companii, doar 21% dintre repondenți au cunoștință de existența unui astfel de canal în compania lor, în timp ce 73% ar lua în considerare furnizarea de informații direct către o terță parte, cum ar fi o instanță juridică. Mai mult decât atât, 52% dintre repondenți sunt îngrijorați de abaterile din cadrul organizației lor. Din cei intervievați, 48% au simțit presiunea de a nu divulga informațiile, astfel că 56% dintre aceștia au ales să nu raporteze cazurile de corupție.

Repondenții din piețele emergente, cum ar fi India (27%) și Nigeria (24%) recunosc faptul că, în prezent, au parte de mai multă protecție în cazul în care raportează faptele de corupție, față de acum trei ani. Cu toate acestea, doar o ușoară îmbunătățire a fost observată pe piețele dezvoltate, cum ar fi Italia (11%) și Franța (4%).

Dezbatere aprinsă privind monitorizarea adecvată a datelor

Studiul relevă o tensiune între utilizarea tehnologiei și monitorizarea datelor personale ale angajaților. 75% dintre repondenți spun că firmele lor ar trebui să monitorizeze sursele, precum e-mailurile, apelurile telefonice sau serviciile de mesagerie. În ciuda acestui fapt, 89% consideră că monitorizarea datelor din aplicațiile de mesagerie instant ar fi o încălcare a vieții private.

Întrebați dacă ar accepta o colectare de rutină a datelor lor (de pe e-mail, telefon, din sistemele de securitate sau din bazele de date publice) și o analiză a acestora, repondenții din vestul Europei (42%) și cei din estul Europei (49%) au fost mai puțin de acord în comparație cu cei din India (87%) și Africa (80%).