Sari la conținut

Sunt cifrele INS privind creşterea economică reale? Ce spun analiştii

INS a anunţat, vineri, că economia a crescut cu 1,9% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu trimestrul al doilea din acest an, serie ajustată sezonier, şi cu 2,8% pe primele nouă luni, cu 0,4 puncte procentuale peste avansul anual înregistrat în luna iunie.

Datele au luat prin surprindere analiştii consultaţi de Digi24.ro şi sunt explicate, în primul rând, prin schimbarea metodologiei de calcul. Nu se ştie care ar fi fost rezultatele dacă s-ar fi menţinut vechea metodă, însă specialiştii se aşteptau, totuşi, la un plus. Mai sunt însă doi ani până când vom afla cifrele exacte.

Ameninţarea vine din Europa

Datele INS de astăzi sunt mult mai mari decât se aştepta toată lumea. Se ştia că va fi o creştere, dar totuşi, nivelul acestei creşteri este foarte mare, şi, întrucât este vorba şi de anumite schimbări în metodologia statistică, mie personal nu mi-e foarte clar ce provine din schimbări de calcul, oricum, este bine că este creştere. După aceste recalculări, nu am mai avut recesiune tehnică, dar când s-au făcut publice datele iniţiale, eram evident în recesiune tehnică, nu este nicio îndoială în acest sens. Numai că datele se schimbă timp de doi ani. După doi ani vom avea datele finale. Revizuirile acestea, de obicei, nu aduc schimbări foarte mari, acum au fost schimbări mai mari decât în general, să vedem ce se întâmplă în continuare. Şi potrivit vechii metode de calcul am fi fost tot pe plus, dar nu la nivelul de acum. Nu îmi este clar cât de mare a fost influenţa metodei de calcul. Ar fi interesant de aflat asta şi poate că Statistica o să ne ofere lămuriri”, a declarat analistul Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administraţie al BRD - Groupe Societe Generale (BRD), pentru Digi24.ro.

Analistul ne-a explicat că motorul de creştere al PIB a fost agricultura, însă, în contextul economic european nefavorabil, acest trend crescător al economiei româneşti este în pericol.

Agricultura a atârnat destul de greu în balanţă, deşi nu au fost date public componentele PIB, se pare că agricultura şi industria. La anul, pericolele vin din faptul că, în Europa, cifrele pe care le avem sunt încă foarte slabe, deşi există o rază de speranţă. Germania a evitat şi ea să intre în recesiune, a fost aşa, la limită, Franţa a realizat şi ea o creştere mai mare decât se aştepta toată lumea, Italia îşi continuă declinul, Grecia, pentru prima dată după ani de zile a avut o creştere. Oricum, la nivelul Europei, lucrurile mai degrabă trenează. Nu există un semnal clar de revenire şi pentru România lucrurile nu sunt foarte bune, pentru că, dacă în Europa lucrurile nu sunt foarte bune, nici pentru noi nu poate fi o revenire foarte mare. Pentru noi, revenirea nu se poate face doar pe consum intern şi pe investiţii, am văzut că nu au fost foarte puternice aceste motoare de revenire”, a adăugat Dochia.

Cea mai mare creştere din ultimii ani care induce în eroare

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan consideră, de asemenea, că aceste cifre sunt surprinzătoare şi pot induce în eroare, în sensul că, la nivel european, nu ne poziţionăm bine. Analistul crede că această creştere nu este o tendinţă pe termen lung.

Sunt cifre surprinzătoare care nu exprimă tendinţa pe termnen lung a economiei, noi asistăm în 2014 la o încetinire a ritmului de creştere economică faţă de 2013, în niciun caz nu l-am menţinut şi această cifră induce în eroare, este cea mai mare creştere înregistrată în ultimii ani, din 2011. Chiar dacă e reală, induce în eroare, pentru că este o cifră care nu concordă cu trendul pe termen lung, pe mai mulţi ani. Chiar dacă vom obţine această creştere economică de 2,5% în acest an, chiar mai mare, de 3%, să nu uităm că am avut doi ani agricoli foarte buni, cifra este mai mică decât media creşterii economice a ţărilor în dezvoltare, mai mică decât creşterea unor vecini de-ai noştri, precum Polonia, cu care ne place să ne comparăm. Este o creştere care nu ne asigură o convergenţă cu restul Europei. În urmare, este o creştere economică surprinzătoare care în opinia mea nu schimbă trendul economic mai amplu, pe termen lung, şi care în orice caz nu e de natură să ne dea speranţe de convergenţă cu restul ţărilor europene”, a declarat Bogdan Glăvan pentru Digi24.ro.

Vor mai fi şi alte revizuiri

El a subliniat că, după alte recalculări, am putea descoperi, din nou, o recesiune tehnică pentru această perioadă.

Dacă INS a recalculat şi a spus ca am avut creştere economică, evident că nu am fost în recesiune. Aceste revizuiri se mai fac, vom mai asista la revizuiri, nu este exclus să descoperim, din nou, că am avut scădere în primul trimestru. Dacă ne uităm în trecut la datele INS şi Eurostat, vom vedea că revizuirile acetea au fost destul de haotice în ultimii ani, cu diferenţe foarte mari, de genul 0,2% creştere, apoi s-a revizuit la 0,7%, apoi s-a revizuit la minus 0,3%. Revizuiri vor mai fi şi eu cred că vor fi în scădere”, a precizat Bogdan Glăvan.

Rezultatele economice pozitive crează o bază de macrostabilitate pentru la anul, dacă, la anul, se va realiza o relaxare fiscală, dacă se vor prioritiza investiţiile în infrastructură, sănătate şi educaţie, a declarat, pentru Digi24.ro, profesorul de economie Mircea Coşea.

Ce e important pentru mine şi mă bucur foarte mult este trendul pozitiv. Indiferent de cât e cifra, trendul este pozitiv şi astfel putem spera că economia nu a stagnat, am avut o dinamică pozitivă.

E foarte greu de spus ce va fi, s-a creat dupa părerea mea, o bază de macrostabilizare care asigură o creştere chiar mai mare în viitor. Dar ea nu va avea loc dacă nu se rezolvă contradicţia dintre creşterea economică şi deficit, cu un deficit foarte mic nu poţi să ai creştere economică, dacă nu se rezolvă noul cod fiscal în direcţia relaxării fiscalităţii la nivelul economiei reale şi dacă există o prioritizare a investiţiilor pe care statul le face, în infrastructură, în educaţie şi sănătate, este un lucru care trebuie făcute de acum înainte şi care ar putea genera o creştere economică chiar mai înaltă. 2014 a asigurat o bază de creştere”,a explicat Mircea Coşea pentru Digi24.ro. 

Datele revizuite de INS arată că România nu a fost în recesiune tehnică. Reacția premierului: „Dumnezeu ține cu oamenii buni”