Sari la conținut
News Alert

Topul exporturilor alimentare românești

România îşi inundă pieţele de desfacere cu mărfuri brute. Trei sferturi din produsele agroalimentare vândute în cele mai importante 50 de piețe sunt produse neprelucrate.

De cele mai multe ori, grâu, floarea-soarelui, porumb, orz şi rapiţă.

Potrivit Ziarului Financiar, în 2014 în Egipt a ajuns grâu românesc în valoare de aproape 350 de milioane de euro, în Olanda, rapiţă de 61 de milioane de euro, iar în Ungaria, floarea-soarelui de 24 de milioane de euro. Cerealele au adus României o treime din încasările din exporturile de produse agroalimentare. Cantităţile de grâu, porumb şi orz au crescut cu 20% faţă de anul precedent ajungând la aproape 7 milioane de tone. Mărfurile din România pleacă de multe ori foarte departe de casă. Cel mai mare cumpărător de oi româneşti este Libia - în 2014 achiziţiile s-au ridicat peste 75 de milioane de euro.

Irakienii au cumpărat ouă româneşti în valoare de peste patru milioane de euro, însă ouăle acaparează aproape jumătate din exporturile României în Irak.

În China, mărfurile livrate costă de 10 ori mai puţin decât oile vândute libienilor - 7,5 milioane de dolari. Iar jumătate din această sumă vine din vânzarea de nuci.

În toamna lui 2013, Victor Ponta şi premierul Li Keqiang anunţau semnarea a nouă memorandumuri de cooperare economică româno-chineză din care două vizau comerţul agroalimentar. Chinezii cereau 75% din efectivele României de porcine, un sfert din cele de vaci şi o cincime din cele de ovine. În final, au rămas la nuci. Pentru animale, chinezii au cerut preţuri mult mai mici decât ar fi fost românii dispuşi să accepte. Carnea românească nu e produsul cu mare căutare peste graniţe. Înseamnă doar 4% din exporturile agroalimentare şi anul trecut a adus companiilor venituri de 170 de milioane de euro.

România mai vinde castraveţi în Cehia şi soia în Bulgaria, dar la capitolul mărfuri agroalimentare, printre cele mai mari exporturi lipsesc produsele prelucrate. Fie că e vorba de grâu, rapiţă sau oi, niciunele nu ajung la destinaţie gata de vândut în supermarket. Nu trec prin mai multe stadii de prelucrare, să fie vândute ca specialităţi de carne sau produse de panificaţie, ci sunt livrate cu minimum de valoare adăugată şi prin urmare cu preţul minim.

Excepţie o fac ţigaretele şi produsele din tutun. Pleaca din ţară după ce trec prin mai multe etape de prelucrare şi costă mai mult. Aproape jumătate de miliard de euro au câştigat exportatorii de ţigarete anul trecut, iar produsele lor sunt în unele ţări cel mai de succes produs românesc de import.