Sari la conținut

CNAIR a privit impasibil cum alunecă autostrada Sebeș - Turda

Mai multe expertize tehnice realizate în perioada 2015-2016 au indicat degradări ale terasamentelor la autostrada Sebeș - Turda, lotul 4, secțiunea 5, care a luat-o la vale zilele acestea. În anul scurs de atunci, compania și constructorul nu au remediat situația. S-a ajuns ca alunecările să aibă loc cu doar două luni înainte de deschiderea autostrăzii.

Alunecările de teren de pe lotul 4 al autostrăzii Sebeș Turda, observate zilele trecute de presă, dau peste cap planurile ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, privind tăierile de panglici. Lotul 4 al autostrăzii, cel care pornește de la localitatea Turda, este programat pentru deschidere, alături de lotul 3, până la finele acestui an. În ultima lună însă, mii de metri pătrați de teren, pe care este construită inclusiv autostrada, au luat-o la vale cu un metru.

Falii importante au devenit vizibile pe suprafața autostrăzii. Alunecarea, a treia după cea a lotului 3 din Sibiu Orăștie și a lotului 2 din Lugoj Deva, ridică semne de întrebare asupra capacității Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) de a construi autostrăzi pe alte forme de relief decât în câmpie.

Volumul lucrărilor de reparații pentru alunecările de pe Sebeș Turda este uriaș însă constructorul dă asigurări că termenele de finalizare vor fi respectate. Mai multe expertize realizate în perioada 2015-2016 de către firma Drumex avertizau asupra riscului unor alunecări de teren și recomandau adoptarea unor soluții. De ce situația nu a fost remediată din timp? De ce s-a ajuns ca autostrada să o ia la vale cu doar două luni înainte de deschidere?

Expertizele au fost realizate în aprilie 2015 și septembrie 2015. Acestora li s-au adăugat alte două expertize realizate în martie 2016, una dedicată chiar problemelor apărute ”în cazul relocării DN1 pe sectorul 5 km 64-km 68”.

Foto: Punct de vedere al firmei Drumex în martie 2016 privind lucrările făcute de constructorul Porr

”Referitor la zona lacului Stejeriș (km 36+680- km 64+020) s-a constatat că din cauza unor deformații excesive care s-au manifestat la nivelul terasamentului sunt necesare lucrări suplimentare de consolidare a bazei terasamentului, ale căror soluții se vor putea stabili numai după realizarea unor investigații suplimentare, constând în îndepărtarea materialului de suprasarcină executat, spre a putea analiza suprafața prismului de piatră spartă și realizarea unor investigații geotehnice”, recomanda firma de expertiză Drumex. Actualul director general al CNAIR, Ștefan Ioniță era la acel moment director tehnic, deci în cunoștință de cauză și răspunzător.

Apare întrebarea: cum a putut fi obținută autorizația de construire fără o soluție tehnică menită să îndrepte aspectele sesizate de Drumex? Dacă soluția tehnică a fost stabilită, de ce nu a fost pusă în practică? De ce a fost plătit constructorul dacă nu a fost remediată situația? A sperat cineva că este mai bine să nu bage bani în îndreptarea situației că poate, poate autostrada nu o va lua la vale până la recepția finală?

Dar acestea nu au fost singurele recomandări făcute CNAIR de către Drumex. Cu un an înainte expertul recomanda și alte lucruri. În 2015 CNAIR i se recomanda să acorde atenție sporită terenurilor de fundare, formate din pământuri proaste de categorie 4e și 4d. Drumex recomanda un ”control riguros al umidității”. ”(În privința terasamentelor – n.red.) s-au făcut recomnadări suplimentare acolo unde a fost necesar pentru buna funcționare a elementelor de construcții”, sfătuia în 2015 firma de expertiză.

În anul scurs, CNAIR și constructorul nu au indreptat situația. Volumul lucrărilor de reparații este acum uriaș. Pe o distanță de 480 de metri, la kilometrul 67 al autostrăzii, s-a găsit o soluție tehnică foarte complicată, dar menită să evite alunecările de teren. Pe solul instabil unde se afla lacul s-au adus 83.000 de metri cubi de piatră, apoi deasupra 282 de coloane din beton cu un diametru de 1,2 metri și o lungime între 12 și 18 metri, iar și mai sus un sistem geogril 3D (un fel de cofraj) umplut cu piatră. Abia apoi vine structura rutieră. Acest sector este cel mai întârziat din întregul tronson, spune Ziua de Cluj.

Foto: Parlamentarii europeni au venit să vadă cum sunt cheltuiți banii contribuabililor din UE. Fotografia este făcută chiar pe autostrada ”alunecată”.

Situația a ajuns și la urechile Parlamentului European. Îngrijorat de direcția proastă în care o iau banii europeni, reprezentanți ai Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European au vizitat joi şantierul de pe tronsonul 4 al Autostrăzii Sebeș-Turda, afectat recent de alunecări de teren. Atât constructorul lotului 4, firma Porr, cât și ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, dau însă ca sigură deschiderea lotului 4 în acest an.