20 de posturi radio şi TV, închise în Turcia

Data publicării:
ERDOGAN NOU Getty Images

20 de posturi de radio şi de televiziune, inclusiv o televiziune dedicată copiilor, au fost închise în Turcia. Sunt noi măsuri de epurare luate de autorităţile de la Ankara, care acuză aceste canale că fac propagandă teroristă, în contextul în care ţara este în stare de urgenţă după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. Posturile închise sunt deţinute de cetăţeni kurzi sau de reprezentanţi ai unei minorităţi religioase, care susţin că autorităţile profită de acest moment ca să reducă la tăcere presa independentă.

Posturile interzise sunt deţinute sau operate de kurzi sau de minoritatea religioasă alevită, potrivit lui Hamza Aktan, editor la IMC TV, un post de ştiri care urmează să fie închis.

Jurnalistul a citat o copie a deciziei oficiale ce ar fi fost obţinută de postul său, emisă în baza puterilor speciale obţinute de guvern printr-un decret în luna iulie.

„Asta nu are nicio legătură cu puciul. Este o acţiune de reducere la tăcere a ultimului post independent ce acoperă din punct de vedere mediatic problematica kurdă şi încălcările legii de către stat”, a spus Hamza Aktan, potrivit News.ro.

IMC TV a difuzat reportaje despre comportamentul forţelor de securitate ale Turciei în timpul ultimelor 14 luni de operaţiuni militare împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), scos în afara legii, în urma cărora au fost ucise mii de persoane. 

Printre cele 12 posturi de televiziune interzise se află şi Govend TV, care difuzează muzică folk, şi Zarok TV, care transmite desene animate pentru copii în limba kurdă.

Decizia vizează şi 11 posturi de radio, acuzate că subminează siguranţa naţională, a spus Hamza Aktan.

Un reprezentant al Consiliului Suprem pentru Radio şi Televiziune, organismul de stat însărcinat cu monitorizarea posturilor radio-TV, a confirmat faptul că 20 de posturi vor fi închise.

Preşedintele Erdogan argumentează că starea de urgenţă ajută autorităţile să îi elimine pe susţinătorii revoltelor militare prin ocolirea dezbaterilor parlamentare, obţinând astfel posibilitatea de a emite legi şi de a suspenda drepturi.

Turcia îl acuză pe predicatorul musulman Fethullah Gullen, stabilit în Statele Unite, de coordonarea tentativei de lovitură de stat din luna iulie, în timpul căreia 240 de soldaţi, poliţişti şi civili au fost ucişi, în timp ce încercau să oprească trupele militare care conduceau avioane de luptă şi tancuri, ce aveau misiunea de a bombarda Parlamentul şi de a-i împuşca pe protestatari. Alte 100 de persoane implicate în organizarea puciului au fost ucise.

Aproximativ 100.000 de angajaţi în sectorul de stat, bănuiţi de legături cu mişcarea condusă de Gullen, au fost concediaţi, iar 32.000 de persoane se află în prezent în închisoare pentru presupuse implicări în tentativa de lovitură de stat. Fethullah Gullen a negat implicarea sa în acele evenimente.

Autorităţile de la Ankara şi-au îndreptat atenţia şi asupra mass-media, arestând zeci de reprezentanţi ai presei şi transformând astfel Turcia în ţara cu cel mai mare număr de jurnalişti încarceraţi în 2016.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri