Sari la conținut

Alianță anti-rusească între Ucraina și Belarus? Lukașenko: „Mie nu mi-e rușine să privesc în ochi poporul ucrainean”

Ucraina și Belarus au comemorat miercuri, 26 aprilie, 31 de ani de la cea mai mare tragedie nucleară din istorie, dezastrul de la Cernobîl. În timpul vizitei efectuate la centrala nucleară, președinții celor două state au făcut o serie de declarații care ar putea fi interpretate drept începutul unei posibile alianțe anti-rusești între Kiev și Minsk.

lukasenko - presidency.by

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat că, în viziunea lui, granița dintre Ucraina și Belarus reprezintă o „axă a binelui”.

Expresia folosită de Poroșenko este o parafrază a celebrului concept de „Axa Răului”, pe care fostul președinte american George W. Bush l-a invocat constant în discursurile sale pentru a descrie „triumviratul” Iran-Irak-Coreea de Nord în sponsorizarea terorismului și în proliferarea armelor de distrugere în masă.

”Nimeni nu va putea vreodată să împingă Belarusul într-un război cu Ucraina. Poporul iubitor de pace al Belarusului și președintele său onorabil și experimentat nu vor permite așa ceva”, a declarat Petro Poroșenko, citat de The Moscow Times.

”Linia Kiev-Minsk este o axă a binelui, prieteniei și păcii”, a adăugat președintele Ucrainei.

La rândul său, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, supranumit „ultimul dictator al Europei”, a reacționat prompt la afirmațiile omologului ucrainean, afirmând: „Poroșenko și toți ucrainenii cunosc poziția noastră – pace și numai pace. Ucranenii nu au fost niciodată niște străini pentru belaruși. Chiar dacă le place sau nu oamenilor, națiunea ucraineană și cea belarusă sunt interconectate. Am trăit mereu împreună (...) Nimeni nu ne poate diviza”.

Însă avântul retoric al lui Aleksandr Lukașenko nu s-a oprit aici. Trimițând un mesaj aluziv către președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, privind războiul separatist din estul Ucrainei, Lukașenko a declarat la finalul unei discuții purtate cu Petro Poroșenko la sediul Administrației Prezidențiale din Minsk, potrivit unui comunicat de presă: „Cel puțin mie nu îmi este rușine să mă uit în ochii poporului ucrainean sau în cei ai președintelui Ucrainei. Tot ceea ce le-am promis prietenilor ucraineni, am respectat. Am făcut tot ce ne-a stat în putere. Și o vom face în continuare”.

Pozițiile critice ale președintelui Belarusului în relația cu Federația Rusă nu sunt noi. În ultimii trei ani, dialogul diplomatic dintre Minsk și Moscova a cunoscut o deteriorare accentuată.

În luna martie, Aleksandr Lukașenko i-a transmis un mesaj dur premierul rus Dmitri Medvedev, care a sugerat că omologul său belarus, Andrei Kabiakou, a încercat să șantajeze Moscova pe tema prețului gazelor naturale furnizate Belarusului: „Medvedev ar trebui să înţeleagă că, dacă plătim un preţ european (pentru gazul rusesc – n.r.), el va trebui să plătească pentru ceva, de asemenea, mai mult. Şi acel preţ va fi mult mai mare decât preţul pentru gazul natural. Unii consideră că este posibil să fim îngenuncheaţi întotdeauna, dar acest lucru nu se va întâmpla”.

De asemenea, în 2014, Aleksandr Lukașenko aducea reproșuri Mosocovei în privința standardelor de calitate ale alimentelor ruseşti exportate în Belarus: „Alimentele belaruse sunt de o calitate substanţial superioară, nu există hârtie igienică în salamul belarus şi nu a existat vreodată. Asemenea fapte au fost descoperite în întreprinderi ruseşti – hârtie igienică, soia, tot felul de aditivi”. 

Geostrategic, Belarus reprezintă pentru Federația Rusă poarta militară spre enclava Kaliningrad, linia principală de tatonare a Kremlinului pe flancul Mării Baltice.

Stația radar de la Hantsavichy, centrul de comunicații navale din Vileyka și aeroportul din Baranovichi sunt cei trei pioni militari ai Federației Ruse pe teritoriul Belarusului.