Sari la conținut
News Alert

Consiliul Europei îi cere Serbiei să recunoască genocidul comis la Srebrenița

Comisia anti-discriminare din Consiliul Europei cere Serbiei să recunoască oficial genocidul comis în 1995 la Srebrenița, în timpul războiului din Bosnia-Herțegovina.

Într-un raport publicat marți, 16 mai, Comisia împotriva rasismului și intoleranței a precizat că în ciuda scuzelor publice prezentate de autoritățile de la Belgrad pentru masacrul din orașul Srebrenița, unul dintre episoadele infernale ale războaielor declanșate pe fondul dezintegrării Iugoslaviei în anii 1990, iar televiziunea sârbă STS și-a recunoscut rolul de instrument de propagandă în acea perioadă, Serbia încă nu vrea să recunoască amploarea crimelor comise la adresa comunității musulmane bosniace.

În iulie 1995, unități ale Armatei Republicii Srpska, conduse de generalul Ratko Mladici, cunoscut ca „măcelarul din Bosnia”, mâna dreaptă a liderului sârbilor bosniaci, Radovan Karagici, au masacrat aproape 8.000 de musulmani bosniaci, bărbați și copii. La baia de sânge a participat și o unitate militară din Serbia, „Scorpionii”, aflându-se sub comanda Ministerului de Interne de la Belgrad.

Autoritățile sârbe continuă să respingă termenul de „genocid” în legătură cu valul crimelor de război.

„Comisia deplânge faptul că nu se recunoaște în mod explicit că aceste masacre au constituit un genocid, așa cum a fost stabilit de instanțele internaționale, și regretă progresele lente înregistrate în condamnarea genocidului și a altor crime rasiste comise”, se arată în raport.

„Liderii politici ar trebui să recunoască oficial că masacrele comise în Srebrenița constituie un genocid”, a spus președintele Comisiei, Christian Ahlund, într-o declarație remisă presei internaționale.

Radovan Karagici, fostul lider al Republicii Srpska, entitatea teritorială sârbă a Bosniei-Herțegovina, a fost condamant în 2016 la 40 de ani de închisoare. Tribunalul Penal Internațional l-a găsit „responsabil penal” de crimele comise la Srebrenița, cel mai sângeros masacru comis în Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Monidal și până în prezent. Acuzarea a argumentat că genocidul a făcut parte din planul de epurări etnice pus la punct de Karagici, Ratko Mladici și Slobodan Miloșevici înainte de dezmembrarea blocului iugoslav. De asemenea, Radovan Karagici a fost găsit vinovat și de persecuții, asasinate, violuri, aplicarea de tratamente inumane și dislocări forțate de populație. Totodată, acuzarea i-a „imputat apăsat” responsabilitatea pentru asedierea orașului Sarajevo – cel mai lung asediu din istoria modernă, 44 de luni – și uciderea a 10.000 de persoane în perioada asediului. 

În ceea ce îl privește pe Ratko Mladici, fostul general al Armatei Republicii Srpska a fost arestat pe 26 mai 2011, după o fugă de 16 ani de justiția internațională. La fel ca și Radovan Karagici, Mladici este responsabil de asediul din Sarajevo și masacrarea musulmanilor din Srebrenița. Conform acuzării, care și-a finalizat în luna decembrie anului trecut rechizitoriul, Mladici s-a aflat „la comanda forțelor sârbo-bosniace” care „au comis o schemă constantă de crime”.