Sari la conținut

Coreea de Nord şi Rusia au adus România şi Japonia "în aceeaşi barcă". Mesaj de la Tokio pentru Bucureşti

Evoluţiile din Asia de Est şi Europa de Est sunt departe una de alta doar în termeni geografici. Geopolitic vorbind, însă, ele anulează distanţele, după cum arată un expert nipon, într-o conferinţă pe care a ţinut-o în capitala României. Un apropiat al premierului Shinzo Abe, prof. Kuni Miyake consideră că esenţial în dosarul nuclear nord-corean e nu ce se va întâmpla cu Japonia şi Coreea de Sud, ci cum îşi vor proteja americanii cei doi aliaţi. Detaliu care, mai spune expertul nipon, ar trebui să fie de mare interes pentru est-europeni.
"Există doar două tipuri de țări: cele nefericite și cele și mai nefericite", constată profesorul Kuni Myake, directorul Institutului de Politică Externă de la Tokio, fost diplomat de rang înalt în Ministerul japonez de Externe şi, aşa cum îl prezintă presa internaţională, un apropiat al puternicului premier Shinzo Abe.
Prezent la Bucureşti, unde a vorbit despre cele mai acute ameninţări la adresa securităţii globale, dar şi despre dilemele cronice ale marilor puteri, prof. Myake a descifrat comportamentul contemporan al unor ţări-problemă ca Rusia, China, Coreea de Nord (cu o zi înainte conferenţiase pe aceste subiecte şi la Londra).
Prima - se simte mereu înconjurată de inamici, ca atare "se protejează creând zone tampon". Ceea ce, completează expertul japonez, nu înseamnă altceva decât dinamica binecunoscută de secole a Rusiei: "se extinde".
Cel mai recent gest de asemenea factură, adăugăm noi, îl reprezintă anexarea Crimeei, la pachet cu destabilizarea estului Ucrainei. Iar după cum bine se cunoaşte, proximitatea Mării Negre este brăzdată de conflicte îngheţate, al căror butoane se găsesc la Kremlin. Trebuie însă precizat că acest tip de abordare îi e specific Moscovei azi, dar el a fost valabil şi în trecut.
A doua - în cazul Chinei, arată prof. Miyake, vulnerabilitatea nu vine de la frontiera terestră, ci de la cea maritimă. Motiv pentru care, politica externă a Beijingului se defineşte în această perioadă ca provocare a Japoniei şi Statelor Unitem, unde altundeva decât în Marea Chinei.
A treia - ei bine, în privinţa Coreei de Nord, la origine lucrurile par a fi chiar mai simple, potrivit explicaţiilor lui Kuni Miyake. Vulnerabilitatea geopolitică e dată strict de geografia peninsulei, care furnizează un handicap de referinţă: nu există suficient teritoriu pentru o retragere în adâncime, în caz de atac.
N-au unde sa fugă, punctează fostul diplomat de la Tokio,  făcând o comparaţie, de exemplu, cu teritoriul generos al Chinei. Şi, completează acesta, nici lupta nu reprezintă o soluţie realistă în faţa unor mari invadatori, ca atare tot ce rămâne este să se predea inamicului. 

Mituri despre jocul Coreei de Nord 

Rusia, China şi Coreea de Nord au format un triunghi de interese comune şi în secolul XX, şi în aceste prime două decenii de secol XXI. Fire mai mult sau mai puţin vizibile le-au ţinut constant laolaltă, cele trei state "cooperând" inclusiv în războiul care, acum şase decenii şi jumătate, a divizat ideologic, economic şi geografic peninsula şi a reconfigurat jocul marilor puteri în Asia de Est.
Din nefericire, bula nord-coreeană a atins în zilele noastre un apogeu care multă vreme păruse neverosimil: a devenit o ameninţare nucleară reală. 
Phenianul s-a arătat interesat încă de acum 50-60 de ani de dezvoltarea acestui segment pentru armata sa, însă actualul program a avansat accelerat mai cu seamă în ultimii aproape 25 de ani. 
În acest moment, tensiunile sunt maxime pe scena internaţională, context în care prof. Kuni Miyake atrage atenţia asupra câtorva mituri care s-au impus în discuţia publică despre dosarul înarmarea nucleară a Coreei de Nord.
Printre ele, acela că liderii de la Phenian ar fi atât de proşti încât să-şi dorească un război cu americanii. Nu e cazul, spune expertul nipon. Sau cel potrivit căruia nord-coreenii se pretează la provocări. Nu provoacă, ci negociază, mai spune Kuni Miyake, care ţine totodată să demonteze şi ideea rostogolită de propaganda de la Phenian, privind legătura dintre lansările de rachete şi diverse date aniversare.
Nu e deloc aşa, explică fostul diplomat - sunt teste, iar aniversările doar paravan. 

"E timpul ca aliaţii SUA să lucreze împreună"

Acestea fiind circumstanţele, întrebarea de maxim interes acum e una singură: Ce se va întâmpla mai departe?
O întrebare lansată de expertul nipon; o întrebare, adăugăm noi, pe cât de adecvată şi de bun simţ, pe atât de tulburătoare din perspectiva posibilelor răspunsuri şi a necunoscutului în care ne proiectează.
Potrivit prof. Miyake, esenţa s-ar regăsi nu neapărat în conceperea unui răspuns direct, cât în desluşirea unei curiozităţi: 
Miza, spune Kuni Miyake, a nu e despre ce se va întâmpla cu Japonia și Coreea de Sud, ci despre ce vor face americanii. Despre cum își vor apara americanii aliații.
Iar asta, constată expertul în geopolitică, apropiat de premierul Abe, "este de interes și pentru est-europeni".
Din această perspectivă, "România şi Japonia sunt în aceeaşi barcă", punctează Kuni Miyake, care pare să fi venit la Bucureşti deopotrivă ca specialist recunoscut pe plan mondial şi ca mesager.
Această a doua calitate pare să decurgă cu atât mai clar din cele adăugate de prof Miyake, mai jos:
-Întrebarea și pentru noi, și pentru voi este: cum convingem America să își țină angajamentele? 
-Şi unii, şi alţii trebuie să le arătăm şi să le reamintim constant americanilor că le suntem aliaţi.
-E timpul ca aliaţii SUA să lucreze împreună, să rămână uniți și să transmită mesajele corecte la Washington. La Washington, mai spune, Kuni Miyake, există oameni care ascultă aceste mesaje.

Greu de crezut că acest mesaj poate trece neobservat la Bucureşti, dat fiind modul în care e formulat, ori având în vedere profilul mesagerului. Şi, una peste alta, dat fiind interesul României în a-şi susţine eficient cauza la Washington, cât şi interiorul NATO, într-o perioadă în care ameninţarea rusă nu dă semne că se va diminua într-un viitor rezonabil.

Americanii îi ajută pe cei care se ajută singuri, mai spune fostul diplomat, prezent la Bucureşti. O observaţie cât se poate de realistă şi o abordare de care nici partenerii europeni ai Washingtonului, aliaţi în NATO, nu sunt străini, mai ales după instalarea la Casa Albă a preşedintelui Trump.
Experţii japonezi, inclusiv dl. Miyake, mizează în continuare pe strânsa dependenţă a intereselor Washingtonului de Tokio. Dacă SUA vor să rămână o putere în Pacific, atunci trebuie să rămână în Japonia, consideră expertul nipon.
Pentru Tokio, acest lucru e esenţial nu doar din motive precum Coreea de Nord, ci în primul rând din cauza jocului făcut de China. Potrivit lui Kuni Miyake, navele militare tot mai numeroase ale Beijingului în această mare atât de disputată sunt practic prima ameninţare fizică la adresa securităţii naţionale a Japoniei, după 1945.    

Scenariile privind războiul. În ce condiţii este posibilă izbucnirea unui conflict 

Însă cât de aproape este un conflict armat cu Coreea de Nord şi cât de realistă ar fi o lovitură chirurgicală preventivă asupra Phenianului?
Nimeni nu poate garanta că o asemenea lovitură contra lui Kim Jong-un nu va genera un război corean, consideră prof. Miyake, care adaugă însă că, raţional vorbind, nimeni din regiune nu vrea aşa ceva.
Argumentele expertului nipon?
-americanii nu pot ataca ușor, căci Kim Jong-un nu e Osama bin Laden
-sud-coreenii nu vor război
-sud-coreenii vor câștiga războiul, alaturi de americani, dar își vor pierde economia
-China nu vrea o schimbare de regim
Deci, conchide Kuni Miyake, "dacă toți actorii vor acționa rațional, nu va fi război". Va fi, în schimb, dacă va apărea un "calcul greşit".
Însă acest tablou are termen de valabilitate limitat. Adică până la "momentul adevărului" în cazul Coreei de Nord, moment care, având în vedere viteza cu care curg şitirile despre stadiul avansat al programului nuclear, e foarte aproape. 
Cam un an, poate doi, spunea expertul japonez, la Bucureşti.
În aceeaşi zi, de la Washington a venit vestea, prin vocea şefului CIA, că regimul de la Phenian este "suficient de aproape acum de dezvoltarea capacității lor nucleare, încât din perspectiva politicii Statelor Unite ar trebui să ne comportăm, în acest moment, ca și când și-ar fi atins obiectivele".
Atunci, la "momentul adevărului", situaţia va fi limpede, subliniază prof. Myake:
-americanii vor trebui sa acționeze.
-americanii nu vor mai avea trei, ci două opţiuni: războiul sau acceptarea situaţiei.
Din perspectivă niponă, ambele opţiuni ar fi de coşmar.
Prima, luată chiar în sine, dar şi prin prisma faptului că nici chiar Statelor Unite nu le-ar fi simplu să se implice, la nivelul adecvat, în două focare de război concomitente (scenariul în care un alt conflict ar apărea, într-o altă parte a lumii, nu multă vreme după cel din Asia de Est).
A doua ar fi de coşmar întrucât, arată prof. Miyake, nord-coreenii vor continua să șantajeze Japonia şi regiunea, cu armele lor nucleare, oricând apare impasul într-un anumit dosar.