Sari la conținut

Ziua în care Coreea de Nord a doborât un avion american

După demonstrația de forță a bombardierelor americane de-a lungul coastelor sale, Coreea de Nord a amenințat că-și va trimite inamicul „în mormânt”. Dincolo de propagandă, există un precedent: în 1969, nord-coreenii chiar au doborât un avion de supraveghere american, cu 31 de persoane la bord.

1-2e_0TDaFS19uKbpBEwpxsA

Foto: US Navy/Wikimedia

„Cum Statele Unite au declarat război țării noastre, avem tot dreptul să luăm contramăsuri, inclusiv dreptul de a doborî bombardiere americane, chiar dacă ele nu sunt în spațiul nostru aerian”, declara la 23 septembrie, în marja Adunării Generale a ONU, ministrul nord-coreean al afacerilor externe, Ri Yong-ho.

Și totuși, dacă nord-coreenii ar decide să doboare avioane americane, fie și în afara spațiului lor aerian, nu ar fi pentru prima dată.

Să ne întoarcem în timp, în 1969. Donald Trump avea doar 22 de ani, iar Kim Jong-un nici nu se născuse. Era în plin Război Rece, iar unul dintre fronturi era Vietnamul. Statele Unite organizau misiuni pentru a colecta, în totală discreție, informații depsre comunicațiile dintre țările blocului de Est. Programul se numea „Umbra cerșetoare”. (Beggar Shadow).

Lockheed_EC-121M_with_F-4B

Foto: Lockheed EC-121M Walking Star FOTO: US Navy/ Wikimedia

Era marți, 15 aprilie, ora 7:00 dimineața. Un avion american de supraveghere radar, de tip Lockheed EC-121M Warning Star, decolează de la baza aeronavală Atsugi, din Japonia. Misiunea era să se deplaseze de-a lungul coastei de nord-est a Coreei de Nord, rămânând însă în spațiul aerian internațional, deasupra Mării Japoniei. Misiunea nu comporta niciun risc, a apreciat agenția de securitate a armatei americane, care mai întreprinsese deja 200 de zboruri de acest tip, fără incidente, numai în 1969.

Și totuși, la ora 12:30, două avioane de vânătoare MiG-21 decolează din Coreea de Nord și iau urma aparatului Lockheed Warning Star.  La ora 13:47 cele două avioane doboară aparatul american, la bordul căruia se aflau 31 de membri ai echipajului. Printre ei se aflau opt ofițeri și 23 de voluntari, inclusiv traducători de coreeană și rusă.

1-elAye9krCCBQH3ChWa0v1w

Foto: US Navy/wikimedia

Fără ripostă

La nici două ore de la incident, propaganda nord-coreeană difuzează știrea în țara întreagă. Operațiunea este calificată drept o „strălucită bătălie victorioasă, care a făcut să curgă focul răzbunării” Phenianului. Regimul comunist acuză că avionul „insolentei armate a agresorilor imperialiști americani” a pătruns în spațiul aerian nord-coreean. Scopul: să se arate intransigenți și victorioși, ca în felul acesta să-și ascundă slăbiciunea militară. 

La Washington, președintele Richard Nixon, declarară că nord-coreenii nu vor mai ieși niciodată din izolare. Era furios și șocat. Statele Unite nu mai cunoscuseră un asemenea atac în acest teritoriu de la războiul celor două Corei din anii 1950. Cu toate acestea, armata americană alege să nu riposteze și ia mai degrabă măsuri de intimidare, reluând imediat zborurile de recunoaștere. 

Astăzi, la 48 de ani de la acest tragic eveniment, tensiunea se menține la cote maxime între cele două țări. De la New York, ministrul nord-coreean de externe îndrăznește să declare: „Trump a afirmat că liderii noștri nu vor rămâne prea mult la putere. Întrebarea este cine va rămâne mai mult timp la putere”.