Sari la conținut

Iohannis: "Axa Rusia-Turcia-Iran" complică ecuaţia la Marea Neagră

Preşedintele României vorbeşte, într-un mesaj adresat luni, de o axă formată dintr-un stat NATO şi două ţări non-NATO, indicând că interesele convergente ale celor trei complică întreaga situaţie din regiunea Mării Negre. 

nave nato in marea neagra - nato.int

Foto: NATO

"Actualul context internațional relevă agravarea unor amenințări complexe și dinamice la adresa stabilității regiunii extinse a Mării Negre. Sub influența evenimentelor politice și militare din ultimii ani, această zonă a devenit un loc de întâlnire a diferitelor sfere de influență, situându-se la intersecția unor granițe geopolitice și geo-economice sensibile. Arealul reprezintă o frontieră maritimă a Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene, dar, în același timp, un coridor de acces strategic spre Asia Centrală și Orientul Mijlociu, tablou complicat suplimentar de axa Rusia-Turcia-Iran. Astfel, devine cu atât mai necesară o dezbatere ale cărei rezultate să contribuie la diminuarea caracterului conflictual al regiunii și, totodată, la o mai bună fructificare a remarcabilului potențial al Mării Negre", susţine preşedintele Klaus Iohannis, în mesajul transmis cu prilejul deschiderii lucrărilor programului „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”.

Şeful statului subliniază faptul că ecuaţia de la Marea Neagră este influenţată de conflictele îngheţate din jurul său şi de interesul explicit al Federaţiei Ruse în regiune. 

"Conflictele înghețate din Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria și Nagorno-Karabah, situația de pe teritoriul Ucrainei, alături de potențialul eruptiv al unor clivaje identitare, precum cele din Transcarpatia sau Caucazul de Nord amenință, în continuare, stabilitatea și securitatea regiunii. În același timp, nu trebuie subapreciată dimensiunea economică. Regiunea Mării Negre reprezintă poarta de intrare pentru petrolul și gazul transportat dinspre Asia Centrală și Caucaz către Europa. Securitatea infrastructurii energetice din acest sector devine, prin urmare, critică pentru securitatea energetică a Europei. Zona Mării Negre este importantă pentru Federația Rusă. În cadrul strategiei de consolidare a statutului de putere politico-militară la nivel regional și internațional, Moscova mizează pe menținerea dominației sale politice, economico-energetice și militare în acest areal", arată Klaus Iohannis.

În acest context, adaugă preşedintele, "România a susținut constant necesitatea unei cooperări regionale puternice și a exprimat disponibilitatea de a lucra cu toți partenerii interesați de dezvoltarea zonei Mării Negre. România reprezintă, la acest moment, un pol de stabilitate, în contextul unor evoluții regionale și internaționale îngrijorătoare. Țara noastră a demonstrat că este un partener de încredere și poate contribui la asigurarea securității regionale pe multiple planuri - politic, diplomatic, militar – și că este pregătită să facă față provocărilor de securitate. Progresul pe calea stabilizării regiunii pentru o dezvoltare durabilă necesită categoric o abordare mult mai activă și mai pragmatică a statelor din această zonă, dar și o implicare mai consistentă a Occidentului. Este motivul principal pentru care vom depune în continuare eforturi în vederea creșterii vizibilității regiunii Mării Negre pe agenda euroatlantică".

Mesajul integral al preşedintelui, AICI.

Baza de la Incirlik - punct nevralgic

Turcia este stat NATO, însă relaţia cu aliaţii a cunoscut o degradare constantă după tentativa eşuată de luvitură militară de stat din iulie anul trecut. Preşedintele Recep Erdogan şi-a consolidat conducerea autoritară, a dezgheţat relaţia cu Rusia şi a avut frecvent poziţii acide la adresa unor aliaţi NATO. Iar unul din punctele nevralgice l-a constituit accesul la baza aeriană de la Incirlik, care a devenit un punct de tensiune pe axa Ankara-Washington, dar şi Ankara Berlin.

De exemplu, la începutul lui 2017, oficiali turci de rang înalt au pus sub semnul întrebării prezenţa forţelor din cadrul coaliţiei internaţionale antijihadiste conduse de Statele Unite la baza aeriană de la Incirlik, în sudul Turciei.

Nervozitatea s-a făcut simţită şi între Germania şi Turcia. Anul trecut, Ankara nu a permis unei delegaţii parlamentare venită din Berlin să viziteze militarii germani staţionaţi în baza aeriană de la Incirlik, din sudul Turciei, transmite agenţia de presă DPA. Recent, nota Deutsche Welle, NATO a atenţionat că disputa dintre cele două ţări ar putea avea efecte nefaste. 

Iar duminică, Reuters transmitea, subliniind deteriorarea relaţiilor dintre Germania şi Turcia, că Berlinul va decide în două săptămâni să îşi retragă trupele desfăşurate la Incirlik.