Ambasadorul Turciei: Avem nevoie de solidaritatea partenerilor noștri europeni în problema refugiaților de război

Data publicării:
ambasador turc

Luca Niculescu: Europa dezbate acum problema refugiaţilor din Siria şi nordul Africii. Anumite ţări vor să accepte un număr mic de oameni pe teritoriile lor. Ce părere aveţi despre acest lucru?

Osman Koray Ertaș: Din câte ştiu, numărul de relocări valabil în UE este de aproximativ 100.000. Deci, chiar dacă ţările UE reuşesc să folosească acest număr maximum, nu este destul. Numărul refugiaţilor din Turcia este de aproape 2 milioane, deci pentru noi nu este o cifră comparabilă. Suntem puţin descurajaţi de faptul că partenerii europeni dezvoltaţi economic arată că nu prea doresc să arate solidaritatea necesară pe care o aşteptăm din partea lor, aşa că suntem puţin dezamăgiţi de acest trend.

Ţara dumneavoastră, Turcia, este statul european cel mai apropiat de zonele de război din Orientul Mijlociu. Sunteţi confruntaţi cu un număr mare de emigranţi care fug de război şi prima mea întrebare este: cum faceţi faţă acestei situaţii?

Este o misiune foarte grea şi o provocare mare pentru ţara mea. După cum tocmai aţi spus, suntem foarte aproape de zonele de conflict şi mii de oameni care vor o viaţă mai bună sau care fug de războaie, fug spre Turcia şi înceacă să ne treacă graniţele ilegal. Bineînţeles este o provocare mare pentru noi şi încercăm să facem tot ce putem mai bine, să ne ocupăm de aspectele umanitare ale acestei probleme, dar şi de partea ei ilegală. Încercăm să lucrăm cu partenerii noştri din comunitatea internaţională pentru a fi parte dintr-o soluţie la această chestiune umanitară dezastruoasă.

Uniunea Europeană a elaborat planuri pentru atacuri militare în Libia, împotriva reţelelor de traficanţi, pentru a încerca să reducă afluxul de imigranți din întreaga Mediterană. Credeţi că este o soluţie funcţională?

Este un subiect complex şi cu multe dimensiuni, perioada de dinainte de criză, criza însăşi şi perioada de după criză. Bineînţeles sunt mai multe aspecte care au legătură cu ilegalităţile şi securitatea de asemenea, pentru că sunt traficanţi care câştigă sume uriaşe de bani de pe urma acestor oameni vulnerabili. Un emigrant plăteşte aproximativ 5.000-6.000 de euro acestor traficanţi pentru a avea o viaţă mai bună în Europa sau în Turcia şi în lupta împotriva acestui fenomen de proporţii, desigur avem nevoie de măsuri de securitate. De asemenea, Turcia îşi foloseşte capacităţile, atât pe mare cât şi pe uscat.

Ce faceţi, mai exact?

În Marea Mediterană, de exemplu, avem o misiune specială a pazei de coastă, care urmărește fiecare vas de marfă, pentru că traficanţii îşi schimbă tehnicile şi tacticile de asemenea. În trecut, de exemplu, foloseau porturile ţărilor de la Mediterană, dar acum nu le mai folosesc, ci folosesc vasele de mărfuri pe care le trimit în apele internaţionale, aşteaptă în larg şi de acolo preiau refugiaţii sau imigranţii ilegal, îi transferă în bărci mai mici şi îi duc mai departe. Astfel autorităţile nu se pot atinge de ei, pentru că aşa cum ştiţi apele internaţionale sunt pentru toată lumea şi au tehnici diferite şi luptăm împotriva lor cu ajutorul noii misiuni ai pazei noastre de coastă, a militarilor noştri. Urmărim fiecare vas în parte, dacă de pildă stau într-un anumit punct mai mult decât este cazul, încercăm să luăm legătura cu ţara sub al cărui pavilion este vasul şi să aflăm dacă au sau nu un vas de marfă sau îi întrebăm unde se duc şi dacă vedem că ceva nu este în regulă intervenim. Sunt numere relative în aceste acţiuni, de exemplu, doar săptămâna trecută autorităţile noastre au salvat mai mult de 1000 de oameni dintr-un singur vas. Anul trecut numărul imigranţilor ilegali şi al oamenilor în nevoie a ajuns la 15.000 şi de asemenea au fost capturaţi şi peste 1000 de traficanţi. Deci sunt rezultate, dar imaginea este tot una dramatică, pentru că pierdem mii de oameni care mor pe mare.

Puteţi să-mi spuneţi mai multe despre impactul pe care prezenţa acestor refugiaţi, a imigranţilor ilegali, îl are asupra ţării dumneavoastră? Impactul social, cel economic? Vă costă mult?

Este, de asemenea, o provocare mare pentru securitatea noastră naţională, nu doar asta, dar economia şi armonia noastră socială şi multe alte aspecte de asemenea. În momentul de faţă sunt două milioane de oameni în Turcia, puţin mai mult de 200.000 dintre ei locuiesc în tabere de refugiaţi, cei mai mulţi sirieni. Numărul sirienilor este de 1,7 milioane iar restul sunt din alte ţări, irakieni în mod deosebit. Sunt momente, de exemplu, într-o singură săptămână am primit cam 200.000 de refugiaţi sirieni din oraşul Kobani. Deci numerele sunt atât de mari, problemele sunt atât de mari, încât până acum Turcia a cheltuit cam 6 miliarde de dolari pentru nevoile acestor refugiaţi. Aşa cum spuneam aproape un sfert de milion dintre ei locuiesc în tabere de refugiaţi şi toate cheltuielile din aceste tabere sunt făcute de guvernul turc, inclusiv cele cu sănătatea, educaţia, diferite programe de pregătire etc. Şi numai un procent mic, de doar 5% este acoperit de ajutorul internaţional, de terţe ţări.

Europa vă susţine în vreun fel?

Sincer este vorba despre un suport minim. Acesta este aspectul economic, care continuă să fie o povară pe umerii noştri şi ne resimţim, deja sunt patru ani. În ceea ce priveşte chestiunile sociale, sunt deja câteva oraşe din Turcia unde numărul sirienilor este mai mare decât rezidenţii acelor oraşe, Kilis în sudul Turciei.

Sunt bărci cu refugiaţi care traversează Marea Neagră şi o parte dintre ei ajung pe ţărmul românesc. Faceţi ceva şi în legătură cu acest subiect?

Dacă ne uităm la cifrele din ultimii doi ani, cei mai mulţi dintre imigranţii ilegali capturaţi pe mare, au fost în Marea Egee. Cam 90% dintre ei. Dacă ne uităm la cifrele din Marea Neagră, sunt destul de mici, cam 3%, aşa arată cifrele din 2013-2014. Deci nu putem vorbi despre o criză în cazul Mării Negre iar pentru autorităţile noastre este relativ simplu să se descurce cu mişcările ilegale de la Marea Neagră, pentru că este mai simplu pentru ei să controleze zona. Dar bineînţeles, ne uităm cu atenţie şi înspre această direcţie, pentru că nu vrem să apară o nouă rută pentru migraţie. În această privinţă lucrăm îndeaproape cu autorităţile române, avem un acord de retrocedare la fel şi cu Uniunea Europeană. Noi privim acest lucru ca pe o mare problemă internaţională, deci lupta pe frontul securităţii este un lucru necesar iar Turcia este singura ţară care duce acestă luptă în afara ei, nu luptăm cu un stat anume. Suntem atât o ţară de tranzit, cât şi una ţintă. Dar, între timp, ne ocupăm şi cu rădăcinile acestor probleme, pentru că indiferent cât de bune ar fi măsurile de securitate pe care le luăm, oricât de multe măsuri luăm să ţinem oamenii dincolo de graniţele noastre, dacă vor dori să vină, vor găsi soluţii. Chiar dacă pui garduri, cum fac de pildă anumiţi vecini de-ai noştri, aceasta nu este o soluţie. De asemenea trebuie să încercăm să mergem la rădăcina acestor valuri de migraţie a refugiaţilor. Deci trebuie să oprim problema la origine, nu pe parcursul ei.

Cum se poate opri sursa acestei probleme, când sunt ţări care duc războaie? În Libia nu au deloc guvern sau au trei guverne?

Adevărat. Este foarte dificil, de aceea am spus că este un lucru complex şi că trebuie să arătăm solidaritate, pentru că este dincolo de puterea unei singure ţări. În cazul Siriei de exemplu, comunitatea internaţională ar trebui să acţioneze unitar şi să încerce să rezolve problema. Dacă pot să ofer un punct de vedere concret, dacă de exemplu, regimul sirian ar recâştiga controlul asupra oraşului Aleppo, probabil că pentru noi ar însemna încă un milion de refugiaţi, o povară pe care sincer nu o putem susţine. Asta încerc să explic, că trebuie să avem o privire de ansamblu, ca ţări NATO, să încercăm să găsim o soluţie durabilă, dar bineînţeles este destul de greu şi este necesar de o viziune pe termen lung.

Ce aşteptări aveţi de la România?

Cu România lucrăm foarte bine, cum am spus sunt această chestiune are aspecte variate, una dintre ele este cea legată de securitate, este de fapt lucrul asupra căruia întreaga Europă îşi îndreaptă atenţia. Autorităţile noastre sunt în contact constant. În ceea ce priveşte aspectele generale, discutăm cu partenerii noştri români şi suntem înţeleşi. Imaginaţi-vă, dacă Turcia dă greş cu aceşti oameni, atunci ei se vor duce mai departe spre vest, în Grecia, Bulgaria, România şi aşa mai departe. De aceea, avem nevoie de solidaritate din partea partenerilor europeni şi în această privinţă, România este unul dintre partenerii cei mai buni pe care îi avem, atât în forumurile multilaterale, cât şi în cele bilaterale.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri