Sari la conținut

Ambasadorul Turciei la București: „Nu cred că este vreo ameninţare la Marea Neagră”

Balazs Barabas: Preşedintele Erdogan face declaraţii surprinzătoare pentru publicul european. De exemplu, despre situaţia şi poziţia pe care femeia ar trebui să o aibă în societate, despre libertatea de expresie. Cum sunt acestea primite în Turcia? Sunt afirmaţii obişnuite, să spunem, din partea bărbaţilor turci sau au fost poate răstălmăcite?

Koray Ertas:Turcia este o societate liberă, deci oricine poate discuta liber ce crede şi oricine poate critica liderii, inclusiv pe dl. preşedinte. E adevărat că a făcut o declaraţie despre drepturile femeii, care de fapt a fost răstălmacită. În discursul său, el a notat că între bărbaţi şi femei există diferenţe biologice. Iar când a spus asta, a încercat de fapt să justifice discriminarea pozitivă în noile proceduri legale legate de locurile de muncă pentru femei. Actuala legislaţie nu este în concordanţă cu cea europeană, de exemplu în chestiunea concediului de maternitate pentru femei, deci preşedintele încearcă să reafirme ideea că în cazul femeilor este nevoie de discriminare pozitivă mai ales la locul de muncă. De aceea atrăgea atenţia asupra diferenţelor biologice.

Dar dacă ne uităm la măsurile întreprinse de Turcia, mai ales în ultimul deceniu, sunt un salt uriaş în eforturile de a asigura drepturi egale. Poate aţi auzit, în Turcia am avut dezbateri intense despre violenţa în familie, mai ales în anumite zone ale ţării. Deci guvernul se ocupă în mod direct de acest lucru şi am înaintat pentru prima dată o convenţie internaţională la Consiliul Europei, ratificată acum un an sau doi. De asemenea, am luat măsuri ferme şi pe plan intern pentru combaterea violenţei în familie, împotriva femeilor. Dacă ne uităm în urmă, Turcia a dat femeilor dreptul la vot chiar înainatea Elveţiei, în 1930 şi 34. De asemenea, dreptul femeilor la muncă, inclusiv în guvern, în instituţiile de stat, sunt la fel o prioritate pentru ţara noastră şi datorită acestor măsuri, astăzi avem cel mai mare număr de femei deputat în Parlamentul Turciei.

În ce priveşte libertatea expresiei, evident, libertatea presei este elementul de bază al oricărei societăţi democratice. O democraţie liberală trebuie să aibă libertatea presei. De fapt, este protejată de constituţia ţării. Cum am spus, e o ţară foarte animată din punct de vedere al societăţii civile, al instituţiilor media.

Balazs Barabas: Şi o ţară uriaşă.

Koray Ertas: Da, e mare, există toate orientările ideologice, politice şi altele. La ora actuală, numărul ONG-urilor, de exemplu, este de peste 100.000. Numărul ziarelor este de 7000, al posturilor de televiziune, parcă, 238. Ele sprijină diferite opinii, proguvernamentale, antiguvernamentale. Dacă priviţi cele mai mari organe de presă din Turcia, veţi vedea acelaşi trend. Nu îi împiedică nimeni să facă acuzaţii dure la adresa guvernanţilor. Deci libertatea presei este garantată. Problema este cu anumite persoane care s-ar presupune că ar fi ziarişti, dar au fost condamnaţi la închisoare. Acest lucru a umbrit percepţia Turciei în Occident. Auzim de numere de peste o sută, referitor la jurnalişti închişi în Turcia. Deci încercăm să aflăm cine sunt ei. Recent am invitat în ţară Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), ca să discute cu liderii turci, inclusiv ministrul Justiţiei, să vadă care e realitatea. S-a discutat o listă de 7 jurnalişti, condamnaţi la închisoare. Din aceşti 7 unul a fost deja achitat iar 6 au fost condamnaţi de tribunalul de resort la începutul anilor 2000 sau la finele anilor 1990. Acuzaţiile au fost de exemplu omucidere, trafic de droguri, posesie ilegală de arme, acte de genul acesta, deci fără legătură cu jurnalismul. După toate aceste critici, guvernul nostru, la cel mai înalt nivel, s-a angajat în faţa comunităţii internaţionale ca dacă există vreun jurnalist în închisoare, închis pentru activităţi jurnalistice, spuneţi-ne şi vom verifica să vedem dacă se poate rejudeca.

Aş dori să mai accentuez un element important. După cum ştiţi, Turcia este membru al Consiliului Europei, ca România, iar jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie este superioară jurisdicţiei noastre interne. Şi se pot face plângeri individuale referitor la orice decizie judecătorească din Turcia. Deci oricine crede că decizia unei Curţi turce a fost greşită, poate merge la Strasbourg. Un proces foarte serios şi eficient. Deci cred că există o percepţie greşită despre aceste lucruri. Avem pe de o parte o societate foarte vibrantă, animată, şi avem cazuri izolate care nu au legătură cu activitatea jurnalistică.

Balazs Barabas: Preşedintele Erdogan are o relaţie, să spunem, contradictorie cu Uniunea Europeană. A declarat recent că UE ar trebuie să se ocupe mai degrabă cu sentimentele antiislamice din Uniune şi mai puţin cu problemele Turciei. Este aceasta doar o retorică politică sau există cu adevărat tensiuni între UE şi Turcia?

Koray Ertas: Relaţiile Turciei cu UE sunt foarte complexe. Gândiţi-vă că există relaţii bărbat-femeie care rezistă şi 50 de ani, fără căsătorie şi nu ştim dacă va exista vreodată căsătorie. Am început în sfârşit negocierile de aderare în 2005. Acum, după 10 ani, am reuşit să închidem un singur capitol din 35. Am început cu 14 capitole, dar am finalizat unul singur. Toată lumea ştie că, tehnic, Turcia a îndeplinit toate criteriile. Dacă ne uităm la principalele criterii, cel economic este criteriul de la Maastricht, în care performăm mai bine ca multe ţări UE, iar criteriul politic, cel de la Copenhaga, s-a stabilit deja acum 10 ani sau chiar mai mult că Turcia a îndeplinit criteriile politice. Atunci, care e problema? Problema e politică, evident. În anumite capitale din Europa, din fericire nu e vorba de Bucureşti, şi sunt bucuros să fiu ambasador aici, deci în unele capitale din Europa sunt blocaje de natură politică în faţa aderării Turciei. Acest lucru inevitabil duce la reacţii în opinia publică turcă precum şi printre liderii noştri. Ceea ce este de înţeles. Când e vorba de radicalism, de islamofobie în Europa, este un element important pe ordinea de zi, mai ales după atacul terorist din Paris, dar chiar şi înainte.

Balazs Barabas: Ce spune islamul că ar trebui să facă credincioşii musulmani în acest caz? Ar trebui să atace, ar trebui să îi pedepsească de exemplu pe cei care îl defăimează pe profetul Mohamed?

Koray Ertas: Bineînţeles că nu, nu este treaba unui musulman să pedepsească pe cineva pentru ceea ce a făcut. Şi apropo, noi nu trăim într-o societate islamică. După cum ştiţi, Turcia este un stat secular, sunt tribunale civile, care pot pedepsi sau nu oamenii. Nu este treaba sau datoria oamenilor obişnuiţi să decidă asupra acestor chestiuni. Fiecare îşi poate exprima părerile, nu prin violenţă şi instigare la ură, pot spune tot ce vor, dar când încep să îi "atingă" pe alţii devine ceva ilegal şi ar trebui să fie pedepsiţi pentru asta.

Balazs Barabas: Pe de altă parte, mulţi oameni traversează Turcia pentru a ajunge în Siria şi a se alătura Statului Islamic. Nu este nicio metodă de a opri acest val de oameni, de a închide graniţa sau de a filtra cumva oamenii care vor să ajungă la Statul Islamic prin Turcia?

Koray Ertas: Aceasta este o problemă serioasă. Nu doar pentru comunitatea internaţională, ci în principal pentru ţara noastră. Pentru că, din păcate, graniţa dintre Turcia, Siria şi Irak, care înseamnă cam 900 de km, este foarte dificil de controlat. Evident, graniţele sunt închise, dar ei nu folosesc trecerile de la graniţă ci alte mijloace. Nu poţi pune garduri pe toată întinderea. Chiar dacă punem garduri, pentru că avem deja, acestea sunt tăiate şi cumva reuşesc să treacă. Avem patrule permanente acolo, poate ştiţi şi celebrul caz dintre SUA şi Mexic. Nici SUA nu reuşesc să controleze graniţa dintre state nici cu ajutorul tehnologiei. Problema aici este una de schimb de informaţii. Bineînţeles, sunt poliţiştii de frontieră care fac diferite controale, dar este un proces dificil cel de respingere a acestor oameni, dar ne străduim şi poliţia din ţările partenere, mai ales din ţările europene, ar trebui să crească cantitatea de informaţii pe care ni le poate pune la dispoziţie şi să ne anunţe dacă au astfel de personaje din ţările lor.

Balazs Barabas: Este şi un fenomen invers al migraţiei, refugiaţii vin masiv din Siria în Turcia, cum face faţă ţara dvs. acestei situaţii?

Koray Ertas: Este o povară uriaşă pentru Turcia, sunt mulţi ani de când numărul de refugiaţi a ajuns la aproape 2 milioane de oameni. 1,6 milioane dintre ei sunt din Siria. Social şi economic este o povară uriaşă pentru Turcia, dar vedem că este o criză umanitară. Nimeni nu şi-ar părăsi casa sau oraşul dacă ar fi bine acolo. Au venit la noi ca să scape de război şi trebuie să ne deschidem braţele în faţa lor şi am făcut lucrul acesta. Şi suntem norocoşi că poporul turc este primitor cu ei, altfel ar fi apărut probleme de asemenea. Nu toţi locuiesc în tabere de refugiaţi, care sunt foarte aproape de oraşe, dar cei mai mulţi dintre ei trăiesc în oraşe, la un loc cu populaţia turcă. Nu sunt ghetouri, ci trăiesc împreună, deci este o provocare pentru Turcia. Până acum am reuşit să facem faţă, Turcia este o ţară puternică, cu o economie puternică. Sperăm să putem continua la fel.

Balazs Barabas: Turcia importă masiv gaz din Rusia. Este aceasta doar o cooperare comercială sau este acesta un fel de ajutor pentru Rusia ca să treacă mai uşor peste sancţiuni şi să ajute economia sa slăbită?

Koray Ertas: Lăsaţi-mă să vă răspund cu cifre. În momentul de faţă, schimbul comercial între Turcia şi Rusia este de 36 de miliarde de dolari. Cam 30 de milioane sunt importuri ruseşti din Turcia şi mai mult de 70% înseamnă energie. Da, comerţul este mare, dar energia reprezintă puţin din el. Deci nu prea avem cum să ajutăm în vreun fel Rusia. Dacă vă uitaţi la exporturile turceşti, sunt mai mult componente auto, textile, fructe şi alte lucruri de genul acesta. Produse. Rusia şi Turcia împart aceeaşi geografie de 1000 de ani şi ne cunoaştem reciproc foarte bine. Rusia este o putere mare, istorică, una dintre cele mai mari ţări din lume, geografic vorbind, este membru al P5 ca putere nucleară etc. Credem că un stil onest, un angajament cu Rusia este calea. Avem dezacorduri serioase cu Moscova, pe subiectul Siria de exemplu, în ceea ce priveşte Ucraina, Crimeea, şi de câte ori ne-am aşezat la masă şi am făcut declaraţii publice, am spus aceste lucruri foarte clar. Am spus că suntem împotriva acestor politici. Dar credem de asemenea că angajamentul este un lucru obligatoriu pentru a rezolva chestiuni serioase într-o manieră eficientă.

Balazs Barabas: Dacă tot aţi menţionat Crimeea, Rusia pare să îşi dorească să extindă influenţa la Marea Neagră. Vede Turcia acest lucru ca pe o ameninţare?

Koray Ertas: Marea Neagră este importantă pentru noi toţi. După cum ştiţi, suntem membri NATO şi la Marea Neagră sunt 3 membri NATO. Cred că suntem destul de puternici aici şi că avem o prezenţă vizibilă. Şi nu cred că este vreo ameninţare la Marea Neagră. Până la criza din Crimeea şi anexarea ilegală a regiunii, am avut o cooperare cu Rusia şi alte state, în mod special în Forumul Mării Negre. Deci, în momentul de faţă, în ceea ce priveşte Marea Neagră, lucrurile par sub control, dar dacă va fi ceva, vom lucra cu aliaţii noştri şi ne vom ocupa şi de partea noastră, cum am făcut şi în trecut.