Sari la conținut

ANALIZĂ BUSINESS CLUB | Greşelile devastatoare ale FMI

De cele mai multe ori, criticii reproșează FMI că acționează strict contabil și lipsit de viziune. Politica sa este prudenţială. Însă efectele măsurilor pe care le cere au impact social devastator. Și nu a greșit doar o dată.

Deși structura și activitatea sa sunt complexe, fondul este perceput ca un creditor de ultimă instanţă care cere la schimb măsuri de ajustare care să refacă economia.

Fondul Monetar Internaţional a aplicat în Grecia reţeta tradiţională de creșteri de taxe, micșorarea sectorului public, privatizări și reforme structurale. Dar a lăsat în afară un singur lucru - realitatea. O economie neagră uriașă, un munte de datorii și o inabilitate politică în ceea ce privește implementarea reformelor.

Acestea au fost necunoscutele care au dat peste cap calculele FMI. Astfel, prognozele fondului au fost de un optimism orbesc. Din 2009 până în 2012, PIB-ul s-a prăbușit cu 17%, pe când FMI aştepta o contracţie de doar 5,5%. Recesiunea avea să ștearga un sfert din produsul intern brut. Șomajul ajunsese la 25% când fondul calculase o rată de 15%, iar din sistemul bancar au fost scoase o treime din economiile depuse de greci. FMI a recunoscut că ar fi trebuit să restructureze datoria grecilor mult mai devreme, însă susţine că decizia nu ar fi fost acceptabilă pentru partenerii europeni.

Pe atunci, grupurile financiare din vest aveau deţineri uriașe de obligaţiuni grecești și ar fi fost nevoiţi să își asume pierderile, doar că Grecia ar fi avut şansa să evite dezastrul în care se află azi dacă își avea datoria restructurată mai devreme. Timpul pierdut a împins Grecia și mai tare în recesiune. Raportul FMI mai arată că în interior se știa că austeritatea va fi foarte dureroasă în Grecia însă prognozele au fost calculate în așa fel încât impactul creșterii de taxe și tăierii cheltuielilor publice să pară favorabil.

De asemenea, fondul a recunoscut că a fost prea optimist când a evaluat abilitatea ţării de a implementa reforme dificile din punct de vedere politic. Progresul a fost mic în ceea ce privește privatizările, micșorarea sectorului public și reformarea pieţei muncii. Greșelile FMI în Grecia ar putea deveni un caz de manual pentru salvările din viitor, însă până acum fondul nu a arătat că învaţă din greşeli.

În urmă cu trei ani, analiștii fondului au recunoscut că au greșit atunci când au recomandat măsuri de austeritate în ţările dezvoltate pentru a reduce cheltuielile bugetare în același timp cu măsuri de relaxare monetară. Pur și simplu sectorul privat care se ajusta nu ajungea la bani.

De foarte multe ori, experţii fondului cer ajustări dure, care nu pot fi suportate de economii. În perioada crizei a cerut tăieri de cheltuieli peste limita suportabilităţii. Efectul este de șoc în economie, care duce la contracţii și mai puternice.

Unii analiști spun că FMI dă greș mai des decât are succes. Grecia nu a fost prima abatere. Turcia a fost una din ţările în care măsurile sale au fost aspru criticate. Argentina e alta. După criza din 2001, FMI a recunoscut că a făcut greşeli de proporţii istorice. În rapoartele instituţiei se arată că austeritatea a destabilizat şi mai tare Argentina.

Experţii FMI nu au reușit să vadă adevărata structură a economiei, astfel că reformele au eșuat. Și acolo s-au lovit de o problemă politică - au turnat 22 de miliarde de dolari în încercarea guvernului de a menţine artificial cursul peso-dolar la o paritate 1 la 1.

La final, fondul a recunoscut că banii au fost risipiţi. Un fost ministru de Finanţe al ţării comenta că fondul a ignorat complet realităţile politice ale ţării. La final însă au suferit argentinienii - criza a aruncat sub pragul sărăciei 60% din populaţie.