Sari la conținut

Analiză Business Club: Motivele pentru care Rusia renunță la construirea gazoductului South Stream

Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat în timpul vizitei sale în Turcia renunțarea la gazoductul South Stream și a dat vina pe Uniunea Europeană pentru eșecul acestui proiect.

„Nu au ajutat cu nimic la realizarea acestui proiect și, în schimb, l-au blocat. Dacă Europa nu vrea realizarea conductei, atunci nu va fi realizată”, a anunțat Vladimir Putin, președintele Rusiei.

Însă motivele care au dus la abandonarea proiectului South Stream sunt mai multe. În primul rând e vorba de costuri. În ultimii trei ani Gazprom a cheltuit 9,4 miliarde de dolari pentru construirea segmentelor rusești ale conductei.

Gazoductul urma să fie prelungit pe sub Marea Neagră. Însă Rusia nu a mai riscat să realizeze costisitoarea porțiune submarină câtă vreme Bulgaria a blocat, la presiunile Comisiei Europene, lucrările la propriul segment al conductei.

Vladimir Putin pare să fi realizat că Rusia, puternic lovită de sancțiuni și de ieftinirea petrolului, nu își mai permite să finanțeze un proiect atât de scump, a cărui importanță strategică este diluată puternic într-o vreme în care cotațiile petrolului sunt scăzute, iar exploatările alternative, cum sunt cele de șist, câștigă teren.

Ieri, rubla a înregistrat cea mai puternică depreciere zilnică din ultimii 16 ani, 9% iar prăbușirea ei s-a oprit abia după o intervenție a Băncii Centrale a Rusiei, care a mai topit puțin rezerva valutară. Moscova este nevoită să-și regândească prioritățile.

South Stream, deviat spre Turcia

După moartea proiectului South Stream, Vladimir Putin a anunțat că porțiunea deja construită de Gazprom va deveni partea rusească a unui gazoduct spre Turcia.

Renunțarea la South Stream pune capăt unui război lung și costisitor al gazoductelor. Și, până la urmă nu a existat niciun câștigător. Încă de la prezentarea sa în 2007, South Stream a fost doar o replică la Nabucco, proiectul de gazoduct care și-a avut originea în încercarea Statelor Unite de a scoate fostele țări sovietice din Caucaz din sfera de influență a Rusiei și de a reduce dependența energetică a Europei față de Moscova.
Încă din anii 90 americanii susțineau ideea unei conducte de gaze care să plece din Turkmenistan și care să ajungă în Uniunea Europeană. Conducta a primit numele Nabucco și punctul de pornire a fost mutat în Azerbaijan. Iar în 2006 scopul conductei a devenit acela de sporire a securității energetice a Europei, după ce alimentarea cu gaz a fost afectată de un prim conflict între Ucraina și Rusia.

Moscova a făcut tot posibilul pentru a bloca acest proiect și a atras de partea sa mai multe țări implicate în Nabucco. În vara anului trecut, Uniunea Europeană a renunțat definitiv la Nabucco, după ce Azerbaijan, sursa gazului pe care ar fi trebuit să îl transporte, a decis să nu mai participe la acest proiect. Azerii au ales un proiect alternativ, TAP, conducta trans-adriatică care va traversa Turcia și Grecia și va ajunge în Italia. Însă rămâne de văzut în ce măsură va fi influențat proiectul TAP de viitoarea conductă prin care Rusia îi va livra gaze Turciei, unul dintre principalii clienți ai Azerbaijanului.

Rusia se golește de bani

Noile estimări arată că ieșirile de capital vor ajunge în acest an la 125 de miliarde de dolari, cu 25% peste ce se anticipa.

În condiții normale nu ar fi cea mai mare problemă pentru Rusia, căci ar avea intrări importante de pe urma exporturilor energetice, dar, cu barilul de petrol la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, se împuținează.

Ieri din cauza scăderii cotațiilor la țiței, care are efecte negative în economia Rusiei, rubla a căzut cu 9%. A fost nevoie de intervenția băncii centrale pentru a opri prăbușirea, cea mai mare depreciere de o zi de la criza din 1998. În doar trei luni a pierdut 28%.

Pentru anul viitor este aproape garantată recesiunea și Moscova va avea unul dintre cele mai canceroase fenomene economice, stagflație, adică economie slabă combinată cu inflație.

Multe companii au nevoie de bani pentru că nu mai pot apela la piețele internaționale. Guvernul rus va cheltui aproape 760 milioane dolari pentru a sprijini financiar Gazprombank, a treia bancă din Rusia, care are nevoie de o injecție de capital în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite.