Sari la conținut

ANALIZĂ. Datoria Greciei, imposibil de plătit

Unul dintre cele şase documente pe care FMI le-a trimis parlamentarilor germani arată că economia Greciei nu are suficientă tracţiune cât să ducă datoria publică la un nivel sustenabil.

Potrivit documentului, care a fost obţinut de jurnaliştii germani şi analizat de cotidianul britanic The Guardian, chiar şi cu o creştere economică de 4% pe an, datoria va scădea cu doar 50 de procente până în 2022, de la 175% din PIB, cât e în prezent, până la 124% din PIB în 2022.

Este mult peste nivelul de 110% din PIB pe care ar trebui să îl atingă în acel an potrivit înţelegerii parafate în 2012 între guvernul de la Atena şi miniştrii de finanţe ai zonei euro. De altfel, raportul Fondului Monetar Internaţional spune că nici măcar 15 ani nu sunt de ajuns pentru ducerea datoriei la acel nivel. Chiar şi în 2030, guvernul de la Atena ar datora 118% din produsul intern brut.

Această analiză confirmă argumentul Guvernului Tsipras, conform căruia fără ștergerea unei părţi a datoriei, revenirea Greciei este imposibilă. De altfel, documentul spune că vor fi necesare concesii semnificative. Mai ales în condiţiile în care calculele pe termen lung ale Fondului Monetar Internaţional se bazează pe o creştere economică pe care Grecia are şanse mici să o atingă în condiţiile actuale.

Exagerată ar putea fi şi estimarea privind încasările din privatizări. În documentul trimis parlamentarilor germani, FMI estimează că guvernul de la Atena va primi 15 miliarde de euro din vânzarea acţiunilor şi companiilor pe care le deţine. Însă alte estimări spun că privatizările vor aduce doar 3 miliarde de euro.

Un alt document din cele şase ajunse la Berlin face lumină în cazul investiţiilor de 35 de miliarde euro care i-ar fi fost oferite guvernului de la Atena din fondul european de stimulare, aşa numitul plan Juncker . Nu sunt investiţii directe, ci sunt, de fapt, granturi de care beneficiază toate ţările membre ale Uniunii Europene. Pentru accesarea acelor fonduri, guvernul de la Atena trebuie să asigure o cofinanţare de 15% pe care, în acest moment, nu şi-o permite.

Un al treilea document specifică modul în care Grecia urma să primească banii de la creditorii internaţionali în cazul în care ar fi ajuns la o înţelegere cu aceştia. Finanţarea ar fi venit în cinci tranşe, în valoare totală de 15 miliarde de euro. 93% din sumă ar fi acoperit plata datoriilor din luna aceasta până în decembrie.

Celelalte trei documente conţin cerinţele creditorilor pentru guvernul de la Atena. Greciei i s-a cerut să penalizeze pensionarea anticipată, să elimine bonusul de solidaritate pentru cei cu pensii mici şi să majoreze contribuţia de sănătate a pensionarilor de la 4% la 6%.

Potrivit planului, reforma sistemului de pensii ar ajuta guvernul grec să economisească 1% din PIB şi tot la atât s-ar ridica încasările suplimentare aduse de modificările taxei pe valoare adăugată. Până în 2018, guvernul de la Atena ar fi trebuit să ajungă la un excedent bugetar primar de 3,5% din PIB.