Sari la conținut

Business Club | Scurtcircuit în tehnologia Japoniei

Tehnologia japoneză a rămas doar cu numele de pe vremuri. Pe electronice s-a așezat praful, Toshiba nu știe ce divizii să-și vândă mai repede iar Sharp a ajuns la taivanezii de la Foxconn - celebri mai mult pentru accidentele din fabrici decât pentru asamblarea Iphone-urilor. Noua poziționare e umilă, dar există speranța întoarcerii la vremurile de glorie. De atunci și pâna acum însa s-a schimbat și tehnologia. Mare parte a inovației de azi nu se mai face în laboratoarele corporațiilor ci în atelierele start-up-urilor. Și aici Japonia pierde - îi lipsește un ecosistem de inovație, nu are un Silicon Valley, un mediu în care încolțesc idei.

Wall Street Journal arată însă că momentan Japonia nici nu are cum să aibă un astfel de mediu - tinerii nu vor să lucreze pentru start-upuri. Dacă în Occident cei mai talentați it-iști și ingineri visează la Silicon Valley, în Japonia tinerii promițători visează să muncească pentru Toshiba. Acolo nu e la moda să lucrezi pentru o companie necunoscută oricât de mari ar fi proiectele în care se implică. Și mai mult, apetitul pentru risc aproape că nu există - tinerii sunt încurajați de părinți să aleagă un job sigur, de aici și înclinația către companiile foarte mari, faimoase și deja listate la bursă.

Concentrarea talentelor în curtea conglomeratelor nu ar fi însă o problemă dacă acestea ar fi încă inovative. Doar că structura lor a rămas în urma vremurilor. Ca arhitectură a unui business, sunt cunoscute ca medii rigide, departe de deschiderea observată la Google sau Apple. Și nu numai că nu încurajează creativitatea în interior, dar nici nu vâneaza talentul în exterior. În Japonia, puține companii mari investesc în ideile start-upurilor, ceea ce le golește pe companiile mici de bani și pe cele mari de inovație.

Așa se face că în firmele la început de drum s-au investit doar 600 de milioane de dolari anul trecut, comparativ cu 60 de miliarde de dolari în State Unite. E drept mulți merg în Silicon Valley, dar banii pe care-i primesc start-upurile japoneze sunt o firmitură chiar și pentru standardele Asiei - țara e aproape invizibilă în circuitul banilor în tehnologie. Și același lucru nu se poate spune despre China sau India.

Se fac însă eforturi pentru încurajarea unei culturi antreprenoriale. Unele facultăți au deschis incubatoare de afaceri, guvernul începe să finanțeze start-upurile iar câteva companii mari, printre care și Mitsubishi, investesc în ideile unor independenți. Schimbările culturale însă vin greu și până apare un model precum Zuckerberg care să rezoneze cu societatea japoneză, e posibil ca Occidentul să reconfigureze din nou industria de tehnologie, iar Japonia să rămână în urmă.