Sari la conținut

Ce este ICAN, organizația care a câștigat Premiul Nobel pentru pace

Campania Internaţională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) - căreia i s-a atribuit vineri Premiul Nobel pentru pace - poartă o luptă neobosită în vederea interzicerii şi eliminării acestor arme, mai ameninţătoare ca niciodată în ultimele decenii, scrie AFP, citată de News.ro.

ICAN - o coaliţie internaţională din care fac parte aproximativ 100 de ţări şi sute de organizaţii umanitare, de mediu, pentru apărarea drepturilor omului, pacifiste şi pentru dezvoltare - trage un semnal de alarmă, de zece ani, cerând „eliminarea” armelor nucleare.

Această luptă aprigă a permis organizaţiei să obţină o importantă victorie în iulie, la ONU, unde aproximativ 50 de ţări au lansat semnarea unui tratat care interzice arma atomică.

Impactul este însă simbolic, din cauza boicotării textului de către cele nouă puteri nucleare - Statele Unite, Rusia, Regatul Unit, Franţa, China, India, Pakistanul, Israelul şi Coreea de Nord - care deţin în total aproximativ 15.000 de erme nucleare.

În plus, impactul tratatului rămâne pentru moment limitat, pentru că el va intra în vigoare abia după ce va fi ratificat de 50 de ţări.

Nu am terminat încă. Munca nu se va termina atât timp cât vor exista arme nucleare”, a declarat pentru AFP Beatrice Fihn, care conduce ICAN.

Recenta exacerbare a tensiunilor între Statele Unite şi Coreea de Nord pe tema programului nuclear nord-coreean este, în opinia sa, un „semnal de alarmă”.

Armele nucleare pot literalmente să ducă lumea la sfârşitul ei”, subliniază Fihn.

Înfiinţată în mod oficial în 2007, la Viena, în marja unei conferinţe internaţionale a Tratatului pentru Neproliferarea armelor nucleare (TNP), ICAN a atras alături de cauza sa activişti din întreaga lume, dar şi celebrităţi.

Arhiepiscopul african Desmond Tutu, un laureat al Nobelului pentru Pace, muzicianul de jazz Herbie Hancock sau Dalai Lama fac parte dintre cei care susţin organizaţia, al cărei sediu se află în clădirea Consiliului Ecumenic al Bisericilor la Geneva, în apropiere de ONU.

Mişcarea antinucleară era, în urmă cu zece ani, destul de fragmentată, însă ICAN a reuşit să facă să coopereze aceste diverse activităţi cu un obiectiv comun - interzicerea şi eliminarea armelor nucleare, aşa cum au fost interzise, de exemplu, armele biologice sau minele antipersonal.

Aceste eforturi au dat, astfel roade în iulie, prin adoptarea de către 122 de ţări a noului tratat care interzice armamentul nuclear, în pofida opoziţiei feroce a Statelor Unite şi altor puteri nucleare.

În opinia lui Fihn, acest „punct de plecare” este un „adevărat succes istoric”.

Cu cât vom atrage mai multe ţări (...) şi cu cât opinia publică se va schimba şi va gândi că este inacceptabil”, ”cu atât le va fi mai dificil Statelor Unite, care dispun să de arma nucleară, să o justifice”, apreciază ea.

Puterile nucleare nu sunt singurele vizate de aceste probleme.

Potrivit ICAN, cinci naţiuni europene adăpostesc pe teritoriul lor arme nucleare americane, în virtutea unui acord de împărţire în domeniul nuclear în cadrul NATO.

De asemenea, alte 20 şi ceva de naţiuni declară că securitatea lor depinde de armele nucleare americane, potrivit ICAN. Există totodată ţări care deţin reactoare nucleare sau în care sunt în studiu asemenea reactoare, care pot fi deturnate de la folosirea lor civilă cu scopul de a produce arme.

Orice utilizare a armelor nucleare ar avea consecinţe catastrofale, care ar risca să lase umanitatea neputincioasă, subliniază ICAN.

O singură bombă nucleară care ar exploda într-un mare oraş ar putea să omoare milioane de persoane. Utilizarea a zeci sau sute de astfel de bombe ar modifica în mod radical clima la nivel mondial, antrenând o foamete generalizată”, avertizează ICAN pe website-ul.

Totodată, programele consacrate armelor nucleare detunează, potrivit activiştilor, fonduri publice destinate securităţii sociale, educaţiei, ajutorării sinistraţilor şi alte servicii esenţiale.

Cele nouă ţări care deţin arma nucleară cheltuie peste 105 miliarde de dolari anual pentru a asigura mentenanţa şi modernizarea arsenalor lor nucleare, potrivit ICAN, care este finanţată de donatori privaţi şi prin contribuţii de la Uniunea Europeană (UE) şi state între care Norvegia, Elveţia, Germania şi Vaticanul.

Bugetul anual al organizaţiei se apropie de un milion de dolari.