Sari la conținut

Cine este adevăratul lider al lumii?

Summitul G20, care a avut loc săptămâna trecută la Hamburg, i-a făcut pe liderii lumii să se întrebe dacă preşedintele american mai are statutul de cel mai puternic om al planetei. Prestaţia lui Donald Trump nu a convins multă lume, are destule probleme pe plan intern, astfel că titlul de lider al lumii liberale ar putea fi revendicat acum şi de alţi şefi de stat sau de guvern. Cui i s-ar potrivit acest rol?

DONALD TRUMP

Prima dată când a venit în Europa, în luna mai, Donald Trump a lăsat în urmă aliaţi dezamăgiţi. I-a certat pentru că nu dădeau suficient de mulţi bani pentru apărare şi a omis să respecte o tradiţie a Alianţei Nord-Atlantice.  E vorba despre reafirmarea sprijinului pentru articolul 5 de apărare colectivă al NATO. Zilele trecute, a venit a doua şansă, o ocazie pentru a-i linişti pe partenerii tradiţionali ai Americii. Nu a ieşit ce sperau europenii, iar Statele Unite au fost izolate la summitul G20 din Hamburg.

Săptămâna aceasta, a fost a treia vizită a preşedintelui Donald Trump în Europa. Liderul american a mers la Paris, la invitaţia preşedintelui Emmanuel Macron. În calitate de oaspete, a părut copleșit de fastul paradei de 14 iulie și de ospitalitatea gazdelor sale.

Se pune astfel întrebarea: va mai fi America lui Trump liderul lumii liberale? Şi dacă nu, ce alt lider îi poate lua locul preşedintelui american? 

„Declar azi, pentru ca toată lumea să audă, Vestul nu va fi învins niciodată! Niciodată! Valorile noastre vor învinge! Oamenii noştri vor prospera şi civilizaţia noastră va triumfa!”, proclama Donald Trump, săptămâna trecută, la Varșovia.

A fost un început încurajator pentru cea de-a doua vizită a preşedintelui Donald Trump în Europa. Din inima continentului, preşedintele american vorbea despre valorile lumii occidentale, o lume liberală în centrul căreia s-au aflat, în ultimul veac, Statele Unite ale Americii.

Doar că din Polonia, Donald Trump a mers la summitul G20 din Hamburg. A fost o reuniune în care, pentru prima dată, America s-a trezit izolată. De la comerţ, la lupta împotriva schimbărilor climatice, Statele Unite au fost singure, din punct de vedere politic. Asta după ce, ani de zile, erau forţa dominantă a acestor reuniuni, la care participă cele mai bogate şi mai puternice ţări din lume.

 

„E prima dată când am văzut un preşedinte (american, n.r.) cum vine la un summit G20 şi nu mai e considerat lider, nu mai e văzut drept liderul lumii”, reamrca David Gergen, fost consilier a patru președinți americani.

Îngrijorările că Statele Unite au adoptat o politică externă izolaţionistă sunt cu atât mai mari cu cât această politică vine la pachet cu un protecţionism în comerţ, dar şi cu o suspiciune profundă pentru orice fel de alianţe şi acorduri internaţionale. E o combinaţie extrem de periculoasă, care ar putea însemna declinul Statelor Unite din rolul de lider al lumii liberale, avertizează analiştii.

„(Donald Trump, n.r.) nici nu-şi doreşte, nici nu e în stare să conducă lumea. Donald Trump a apăsat butonul de repede-înainte al declinului Statelor Unite din poziţia de lider mondial. A reuşit să-şi izoleze ţara, să-i nedumerească şi să-i îndepărteze pe aliaţi şi să diminueze puterea Americii. Unii vor sărbători declinul american, dar eu cred că-i vom simţi lipsa, odată ce va dispărea”, spune Chris Uhlmann, jurnalist la ABC News Australia.

În ochii administraţiei americane, „America pe primul loc”, cum a fost sloganul campaniei lui Donald Trump, nu înseamnă nicidecum America de una singură. „Statele Unite cer mult de la partenerii lor. În schimb, le vor redeveni un prieten adevărat”. Aşa a sunat promisiunea făcută de doi dintre cei mai influenţi consilieri ai lui Donald Trump, într-un articol publicat în The Wall Street Journal. Nici preşedintele american nu e de acord că duce o politică externă izolaţionistă.

„Nu sunt un izolaţionist. Sunt pentru comerţ liber, dar să fie comerţ corect”, declara în martie șeful Casei Albe.

Săptămâna aceasta, Donald Trump s-a întors în Europa. A mers la Paris, locul în care s-a semnat acordul climatic din care a decis să retragă Statele Unite. S-a întâlnit, în capitala Franţei, cu un lider cu o altfel de viziune. Dacă Donald Trump vorbeşte despre „America pe primul loc”, Emmanuel Macron promite să facă Franţa măreaţă din nou, în timp ce vorbeşte despre reafirmarea ţării lui în Europa şi în lume.

„Consecinţele poziţiilor şi faptelor lui (Donald Trump, n.r.) sunt greu de prevăzut.  Pe termen lung, ar putea duce şi la consolidarea ordinii mondiale actuale, poate prin intermediul reafirmării Europei. Trump a reuşit să unească ţările de pe acest continent cum nici Vladimir Putin nu a putut să o facă. Donald Trump ar putea, totuşi, să nu provoace sfârşitul lumii occidentale, dar ar putea pune punct rolului Americii în centrul acestei ordini”, comenta Fareed Zakaria, realizator CNN.

 

 

ANGELA MERKEL

Dacă Donald Trump nu va putea fi liderul democraţiei liberale, atunci cine va prelua această ştafetă simbolică? Răspunsul firesc pare să fie Angela Merkel. E unul dintre cei mai longevivi lideri politici din lumea democratică, e foarte respectată şi o apărătoare a drepturilor omului şi a valorilor liberale. Şi totuşi, Germania nu poate deveni liderul lumii occidentale, avertizează The Economist.

Conduce Germania de mai bine de 12 ani. Vrea, în această toamnă, să obţină cel de-al patrulea mandat de cancelar. Chiar şi fără el, Angela Merkel e deja cel mai longeviv lider occidental. Iar faptul că fostul preşedinte american, Barack Obama, făcea, în noiembrie 2016, ultima lui vizită externă în Germania, a fost interpretat la momentul respectiv drept o predare de ştafetă.

 

„Tot ce pot să spun despre cancelarul Merkel este că a fost un partener extraordinar. Integritatea sa, dorinţa sa de adevăr, chibzuinţa şi felul în care şi-a făcut datoria, angajamentul său de a lucra în interesul poporului german, înainte de toate. Cred că a fost extraordinară”, spunea Barack Obama la 17 noiembrie 2016.

Înainte de summitul G20 de la Hamburg, Angela Merkel recunoştea, într-un interviu pentru presa germană, că există un vid de putere creat de politicile lui Donald Trump. O declaraţie nu foarte surprinzătoare, dacă ţinem cont că după prima vizită în Europa a preşedintelui Statelor Unite, cancelarul german ajunse la următoarea concluzie: „Vremurile în care ne puteam baza în totalitate pe alţii s-au dus. Asta am văzut în ultimele zile. Prin urmare, nu pot decât să spun: noi, europenii, trebuie să ne luăm sorta în propriile mâini”.

Statele Unite par acum mai dezbinate ca niciodată şi mai concentrate pe problemele şi luptele interne. Franţa abia şi-a ales un lider care promite că va readuce ţara acolo unde îi e locul, pe scena mondială. Iar Marea Britanie va fi, în anii următori, mult prea absorbită de şocul Brexit. În tot acest peisaj, poate Angela Merkel să fie liderul democraţiei liberale? Iată ce răspunde un analist politic american:  „(Donald Trump, n.r.) a învins-o pe cea care urma să fie prima femeie preşedinte, dar a făcut acum o femeie să fie liderul lumii libere. Angela Merkel ocupă acest loc acum. El a abdicat”, este de părere Joan Walsh, analist politic american.

Dincolo de persoana cancelarului german, rămâne o realitate: Germania nu are puterea economică a Statelor Unite. Mai mult decât atât: Germania depinde de Statele Unite şi din punct de vedere militar. Din aceste motive, liderul german nu poate fi considerat şi nici nu va deveni liderul lumii liberale, consideră The Economist.

„În ceea ce priveşte America, doamna Merkel pare că respinge ferm "trumpismul". Dar face asta mai ales pentru consum în plan intern. Domnul Trump e foarte nepopular în Germania, iar cancelarul se pregăteşte de alegeri, în septembrie. Cel mai important, Berlinul e dependent din punct de vedere militar de Statele Unite. (...) Cea mai mare constrângere a Germaniei e că, mai mult decât orice altă putere, depinde de ordinea multilaterală. Doamna Merkel pur şi simplu nu poate oferi leadershipul care i se cere”, a scris The Economist.

EMMANUEL MACRON

Aspirant la titlul de lider al lumii liberale este şi tânărul preşedinte francez. Emmanuel Macron a fost marea surpriză a prezidenţialelor şi continuă să surprindă pe scena politică internaţională. Nu are nici trei luni de mandat la Palatul Elysee şi nici prea multă experienţă politică, dar e deja în prim-plan la reuniunile mondiale. E activ, se implică, iese în faţă la propriu şi a preluat iniţiativa în discuţiile despre mediu şi economie.

„Să facem din nou Planeta măreaţă!” Astfel şi-a încheiat Emmanuel Macron mesajul înregistrat în engleză, special pentru omologul american, după ce Donald Trump a retras Statele Unite din acordul de mediu de la Paris. A fost momentul în care preşedintele francez şi-a asumat promovarea şi implementarea acestui acord. Un nou summit pe tema schimbărilor climatice va fi organizat în decembrie, tot în capitala Franţei.

Emmanuel Macron a păşit cu hotărâre pe scena internaţională, unde pare că se simte foarte confortabil. Deşi are de rezolvat multe probleme acasă, liderul de la Elysee pare decis să se implice în toate dosarele internaţionale în care Franţa ar putea avea un cuvânt de spus: de la lupta împotriva terorismului şi rezolvarea conflictului din Siria, până la reformarea Uniunii Europene şi negocierea tratatelor comericale. În viziunea sa, neimplicarea poate avea consecinţe nefaste. La finalul summitului G20 de la Hamburg, unde au fost prezenţi liderii celor mai puternice ţări, Emmanuel Macron a lansat un semnal de alarmă:

„Lumea nu a fost niciodată atât de fracturată. Forţele centrifuge nu au fost niciodată atât de puternice, iar bunurile noastre comune nu au fost niciodată atât de ameninţate. Care sunt aceste bunuri comune? Democraţia, raportarea la libertăţile individuale, egalitatea între bărbaţi şi femei, educaţia şi clima”, detalia Emmanuel Macron.

Nou în clubul şefilor de stat şi de guvern care ţin frâiele lumii, preşedintele francez are parte de toată atenţia. Cel puţin, deocamdată. Unii, probabil, sunt curioşi să vadă ce poate tânărul de 39 de ani, necunoscut până acum un an şi ceva. Iar Emmanuel Macron pare gata de spectacol. La propriu şi la figurat. Ştie că cei puternici stau mereu în faţă şi acolo vrea să ajungă. La poza de familie de la summitul G20, şi-a schimbat locul, doar ca să stea acolo unde îşi dorea: lângă Donald Trump.

De când e la Elysee, Emmanuel Macron nu şi-a neglijat deloc apariţiile publice. Specialiştii în comunicare spun că e o strategie prin care preşedintele francez vrea să se impună ca lider nu doar în propria ţară, ci şi peste hotare. Financial Times i-a dedicat noului star de pe scena politică un pamflet, sub forma unei scrisori adresate de fostul premier britanic, Tony Blair, lui Emmanuel Macron.

„Bravo pentru oportunităţile foto. Magnific! Cea cu soldaţii chipeşi a fost atât de prezidenţială şi nimic nu sugerează "un lider mondial" mai bine decât momentul în care preiei controlul unui submarin nuclear. Dar, atenţie cu imaginea! Nu vrei ca oamenii să creadă că esţi doar aparenţă, fără substanţă. Şi începe să semene a spectacol în stil Putin. Dacă îţi cere cineva să-ţi scoţi cămaşa şi să încaleci pe un cal, refuză!” - o aluzie la apariţiile în presă ale preşedintelui rus, Vladimir Putin.

Invitarea lui Donald Trump la ceremoniile de 14 iulie a fost încă o ocazie de care a profitat Emmanuel Macron pentru a atrage toate privirile asupra sa. A fost o gazdă relaxată și ospitalieră, dându-i prilejul președintelui american de a exclama entuziast că relația cu Franța este mai consolidată ca niciodată. Și a făcut și o promisiune: că nu va închide orice ușă și este dispus să discute despre acordul pentru climă din care SUA s-au retras.