Sari la conținut
News Alert

Comisia Europeană: România trebuie să primească 6.351 de refugiaţi. Statele care nu găzduiesc imigranți, bune de plată

©FOTO: GULLIVER/GETTYIMAGES

ACTUALIZARE 14:00  Statele care nu primesc refugiați trebuie să plătească.

Comisia Europeană propune o clauză de solidaritate temporară: Dacă – din motive justificate sau obiective, cum ar fi un dezastru natural – un stat membru nu poate participa total sau parțial la decizia de relocare a refugiaților, atunci va trebui să contribuie financiar la bugetul UE cu 0,002 la sută din PIB-ul național.

Comisia Europeană va analiza motivele comunicate de țara respectivă și va lua decizia dacă se justifică sau nu neparticiparea ei la efortul colectiv pentru o durată maximă de 12 luni. În cazul unei participări parțiale la relocare, suma va fi redusă proporțional, explică un comunicat al CE.

Relocarea refugiaților se va face pe baze obligatorii, folosindu-se criterii obiective și cuantificabile: 40 la sută din mărimea populației, 40 la sută din PIB, 10 la sută din media numărului de cereri de azil din trecut, 10 la sută din rata de șomaj. 

ACTUALIZARE 13:00 Reacția premierului Victor Ponta: „Capacitatea noastră este de 1786 de locuri, în condițiile în care avem vreo 200 ocupate. Nu putem să ne angajăm la mai mult decât putem face”.

ACTUALIZARE 12:50 Comisia Europeană a publicat tabelul cu cotele suplimentare de refugiaţi ce revin fiecărei ţări. România va trebui să primească încă 4.646 de refugiaţi, cei mai mulţi urmând a fi preluaţi din Ungaria, astfel încât, coroborat cu cifrele din mai, va ajunge la un număr total de 6.351 de imigranţi:


Țările care vor primi cei mai mulți imigranți. România, pe locul 6

1. Germania - 31.443

2. Franţa - 24.031

3. Spania- 14 931

4. Polonia- 9287

5. Olanda - 7214

6. România – 4646

7. Belgia – 4.564

Țările cu cei mai puțini refugiați:

1. Malta - 133

2. Cipru - 274

3. Estonia - 373

4. Luxembourg - 440

5. Slovenia - 631

6. Lituania - 780



ACTUALIZARE 10:45  „Sistemul Schengen nu va fi abolit!” anunță Jean-Claude Juncker, care anterior menționase oficial că este vorba de relocarea a 160.000 de imigranți.

„CE a propus un mecanism de urgență, în mai, pentru a reloca 40 de mii de oameni, oameni din Italia si Grecia. De aceea, propunem un al doilea mecanism de relocare a 120 de mii de oameni din Grecia, Italia si Ungaria. Trebuie să o facem obligatoriu”, a spus Jean Claude Juncker.

El a declarat că noua redistribuire este obligatorie şi i-a îndemnat pe membrii blocului comunitar să aplice legislaţia europeană pentru azilanţi, care deja există. Şeful executivului european a criticat ţările membre, precum Polonia şi Ungaria, care se opun sistemului de distribuire. Cu toate acestea, Jean-Claude Juncker a recunoscut că Uniunea Europeană are nevoie de politică externă mult mai puternică pentru a face faţă noilor provocări de pe scena internaţională.

Dacă până acum statisticile spuneau că în anul acesta au ajuns în Europa în jur de 350 de mii de oameni, cifrele citate de preşedintele Comisiei Europene sunt mult mai mari. Jean-Claude Juncker a îndemnat, totuşi, la calm.

„De la începutul anului, aproape 500.000 de oameni au ajuns în Europa. Majoritatea lor au fugit din Siria, de teroarea Statului Islamic din Libia sau de dictatura din Eritreea. (...) Cifrele sunt impresionante. Pentru unii sunt înfricoşătoare, dar acesta nu este momentul să ne fie frică, ci este momentul să acţionăm împreună, cu determinare şi îndrăzneală: Uniunea Europeană, instituţiile ei şi ţările membre”, a îndemnat Jean-Claude Juncker.

În acest context, preşedintele Comisiei Europene a anunţat noul sistem de redistribuire a refugiaţilor, de data aceasta obligatoriu.

„Comisia a propus un mecanism de urgenţă în luna mai, nu acum, ci în mai, pentru relocarea, în primă instanţă, a 40.000 de oameni care se aflau în Italia şi Grecia şi aveau nevoie de protecţie internaţională. Iar astăzi, propunem un al doilea mecanism de urgenţă pentru relocarea altor 120.000 de oameni din Italia, Grecia şi Ungaria. Acest mecanism este obligatoriu. 160.000, acesta este numărul persoanelor care au nevoie de protecţia europenilor”, a spus Juncker.

Noile măsuri ar urma să fie adoptate la consiliul miniştrilor de interne de la mijlocul acestei luni.

În perspectiva acestei reuniuni, Jean-Claude Juncker a susţinut puternic ajutarea imigranţilor.

„Să o spunem deschis şi sincer pentru cetăţenii noştri adesea atât de îngrijoraţi! Atât timp cât va mai dura războiul din Siria şi teroarea din Libia, criza refugiaţilor nu va dispărea pur şi simplu. Putem să construim ziduri sau garduri, dar gândiţi-vă puţin - pentru că am fost cu toţii demagogi - dacă ar fi fost vorba de voi şi de copilul vostru pe care îl duceţi în braţe, iar lumea pe care o ştiaţi ar fi zdruncinată în jurul vostru, nu ar exista preţ pe care să nu-l plătiţi, niciun zid pe care nu v-aţi căţăra, nicio mare pe care să nu navigaţi, nicio graniţă pe care să nu o treceţi”, a declarat președintele Comisiei Europene.

Şeful Comisiei a avut, totuşi, şi cuvinte de laudă pentru ţările europene. Cu ajutorul navelor şi elicopterelor puse la dispoziţie de 29 de state au fost salvaţi numai în acest an peste 120 de mii de refugiaţi, a declarat Jean-Claude Juncker. Acesta a recunoscut, totuşi, că Uniunea Europeană are nevoie de o politică externă mai viguroasă şi mai conştientă de ceea ce se întâmplă pe scena mondială.


Discursul lui Jean-Claude Juncker a debutat cu un schimb de replici tăioase între preşedintele Comisiei Europene şi euroscepticul Nigel Farage. Acesta din urmă a încercat să-l întrerupă chiar în timp ce vorbea despre solidaritatea Uniunii Europene. Răspunsul lui Juncker a fost acid:

„Mă puteţi întrerupe din când în când, dar nu voi răspunde de fiecare dată la ceea ce spuneţi, pentru că ceea ce spuneţi nu are nicio valoare”, a spus președintele CE, bătând convingător cu palma în pupitru.


 În primul său discurs despre Starea Uniunii pe care îl rostește în fața Parlamentului de la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va detalia planul ale cărui linii mari sunt deja cunoscute. El prevede repartizarea între statele membre UE a până la 160.000 de imigranți, în cursul următorilor doi ani. Discursul va începe la ora 10:00, ora României, fiind urmat la ora 12:00 de o conferință de presă susținută de Jean-Claude Juncker și de președintele Consiliului European, Donald Tusk, ce ar urma să se concentreze strict pe problema refugiaților. Conferința de presă va fi transmisă în direct de Digi24.

Germania a cerut marți partenerilor săi europeni să primească mai mulți refugiați. „Avem nevoie în final de un sistem deschis de cote, pentru repartizarea obligatorie a persoanelor care au drept de azil”, a declarat cancelarul Angela Merkel. Ea consideră că plafonarea în avans a numărului de imigranți nu are niciun sens. În opinia ei, propunerile așteptate din partea Comisiei Europene nu sunt decât un prim pas, în ciuda reticențelor anumitor țări europene.

Potrivit unei surse europene citate luni de Reuters, România ar urma să primească peste 6.300 de solicitanți de azil în cazul în care noua schemă a Comisiei Europene va fi adoptată de liderii statelor membre ale UE. 

Conform unei propuneri precedente a CE, din luna mai, România ar fi urmat să primească 1.705 solicitanți de azil, dintr-un total preconizat de 40.000. Însă, noua schemă prevede că în România ar trebui să fie relocați alți 4.646 de refugiați, dintr-un total suplimentar de 120.000. Astfel, dacă liderii europeni vor fi de acord cu noua schemă, România ar urma să primească în total 6.351 de solicitanți de azil, dintr-un total estimat de 160.000, scrie Agerpres

Cei 160.000 de refugiați i-ar include pe care 66.400 care au ajuns în Grecia, cei 54.000 care au ajuns în Ungaria și pe cei 39.600 care se află în Italia. 

Italia și Grecia sunt principalele puncte de intrare pentru refugiații care ajung în UE pe mare, în timp ce Ungaria este principalul punct de intrare pentru cei care ajung pe uscat traversând Balcanii. Ungaria va beneficia, alături de Italia și Grecia, de o excepție de la sistemul de cote al CE. 

Potrivit celor mai recente date publicate de ONU, peste 380.000 de migranți și refugiați au sosit în Europa prin traversarea Mării Mediterane începând din luna ianuarie a acestui an, iar 2.850 au decedat sau au fost dați dispăruți. 

O Europă divizată

Distribuirea refugiaţilor a împărţit Uniunea Europeană în două tabere.

Pe de o parte, există state precum Germania, Franţa şi Suedia, care vor un sistem obligatoriu de cote. Este o propunere cu care alte ţări nu sunt de acord. Polonia, Slovacia, Estonia şi România, între altele, cer ca aceste cote să fie stabilite de fiecare ţară în parte.

„Suntem pentru cote pe baza voluntară şi vom insista pe această poziţie. Sigur, în măsura în care va exista o majoritate care să adopte această decizie, va trebui să vedem ce facem”, a explicat la Digi24 Leonard Orban, consilier prezidenţial pentru afaceri europene.

Gândiţi-vă la o localitate cu 500 de locuitori unde ajunge un singur om şi i se spune: „Nu, nu, nu avem loc şi pentru el, nu-l putem ajuta". Aici vorbim de o datorie morală profundă, avem o responsabilitate umană”, a declarat Stefan Lofven, premierul Suediei.

Condiţiile variază de la o ţară la alta, sunt standarde diferite, asta înseamnă că mulţi refugiaţi se tem că o să ajungă într-o ţară UE cu standarde scăzute şi unde nu pot obţine azil. Asta împinge oamenii mai ales către Germania, dar şi către Suedia şi Austria”, a explicat cancelarul Austriei, Werner Faymann.

Polonia nu îşi permite să accepte imigranţi economici. Trebuie să ne asigurăm că acţiunile noastre nu atrag un val necontrolat de astfel de imigranţi”, a explicat, la rândul său, premierul Poloniei, Ewa Kopacz.

22 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene fac parte din acest calcul al cotelor. Italia, Grecia şi Ungaria sunt scutite de sistem, pentru că sunt ţări care se confruntă deja cu un aflux important de refugiaţi.

Nu în ultimul rând, Marea Britanie, Danemarca şi Olanda nu sunt obligate să accepte astfel de cote, dar s-au oferit, totuşi, să primească mii de refugiaţi.

Potrivit calculelor, în Germania vor ajunge cei mai mulţi - până la 40 de mii de oameni. Franţa ar urma să primească în jur de 30 de mii, Marea Britanie şi Spania - aproximativ 20 de mii.

Dacă mă întrebaţi, cred că ne descurcăm cu o jumătate de milion de refugiaţi pe an, asta pentru câţiva ani, nu am nicio îndoială. Poate am putea primi şi mai mult. Dar ca să zici: germanii sunt puternici, iar restul Europei să spună că nu e disponibilă... Nu merge aşa”, a declarat vicecancelarul Germaniei, Sigmar Gabriel.

Spațiul Schengen riscă să se prăbușească

În acest context, oficialii Naţiunilor Unite trag un semnal de alarmă.

„Spaţiul Schengen riscă să se prăbuşească şi foarte probabil că asta se va întâmpla dacă nu se va ajunge la o politică europeană comună în privinţa imigraţiei”, a avertizat Peter Sutherland, Înaltul Reprezentant ONU pentru Migraţie.

Un număr record de refugiaţi se află deja de mai mult timp în statele vecine Siriei. Potrivit ONU, aproape 4 milioane de oameni au fugit din calea războiului în Liban, Turcia şi Iordania.

State care acceptă sistemul de cote:

Germania

Franta

Austria

Suedia

State scutite de sistemul de cote:

Italia

Grecia

Ungaria

State care acceptă cote voluntare:

România

Slovacia

Cehia

Polonia

Cipru

Belgia

Spania

Estonia

Lituania

Letonia

Croația

State voluntare:

Danemarca

Irlanda

Marea Britanie

Finlanda

Malta

Portugalia

Olanda

Luxemburg