Concluzie surprinzătoare. Schimbările pe care viața în spațiu le produce în corpul uman
„Această misiune este cea mai recentă realizare a programului nostru spaţial, dar nu e ultima. Vor mai fi şi altele, e în ADN-ul nostru să explorăm şi nu trebuie să ne oprim niciodată,” a declarat Scott Kelly, astronaut.
Au fost primele cuvinte pe care Scott Kelly le-a rostit la întoarcerea în Statele Unite, după cele 340 de zile petrecute în spaţiu. A fost cea mai lungă misiune pe orbită a unui astronaut american, timp în care oamenii de ştiinţă au studiat modificările suferite de corpul uman. Toate aceste cercetări au un scop precis: stabilirea unui plan concret pentru viitoarele misiuni pe care americanii vor să le facă pe Marte.
„O misiune normală durează şase luni. E mult, aşa că o misiune de un an este cu adevărat mult. Dar sunt încurajat de capacitatea noastră de a sta în spaţiu chiar mai mult de-atât,” a precizat Scott Kelly.
Ceea ce nu ştiu mulţi este că Scott Kelly are un frate geamăn, Mark, şi el un fost astronaut. De altfel, oamenii de ştiinţă i-au studiat pe amândoi cât timp Scott a fost în spaţiu. Iar prima concluzie la care au ajuns este uimitoare: în cele 340 de zile, Scott a crescut cu cinci centimetri faţă de fratele său.
„Sunt ca într-un laborator aici, pe Pământ. Mâine voi sta patru ore într-un aparat de rezonaţă magnetică,” a mai spus astronautul.
Viaţa în spaţiu pentru o perioadă mai lungă înseamnă, însă, şi riscuri. Oasele corpului au tot mai puţin calciu, devin mai fragile şi se pot rupe mai uşor. În plus, se formează pietre la rinichi, muşchii se pot atrofia, în timp ce inima se micşorează. Totodată, urechea internă nu mai funcţionează normal, ceea ce generează probleme de echilibru.
Americanii mai au, însă, mult până să bată recordul absolut de stat în spaţiu. Performanţa supremă îi aparţine unui astronaut rus, care a locuit pe staţia spaţială MIR 438 de zile, în perioada ianuarie 1994 - martie 1995.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
