Sari la conținut
News Alert

CORESPONDENȚĂ DE LA ATENA. Reforme contra finanțare. Pensionarii greci, furioşi pe decizia guvernului

Pensionarii greci stau de o săptămână în fața băncilor, pentru a încasa banii de care trebuie să beneficieze. Vestea că guvernul vrea să încheie cu creditorii un acord chiar mai dur decât cel respins la referendum i-a luat prin surprindere.

„Stăm la coadă pentru a primi doar 50 de euro. Să le fie ruşine! Ruşine lor!”, spune unul dintre ei.

De partea cealaltă, există şi greci care acceptă planul guvernului. Ei speră ca toată această criză prin care trece țara să se încheie și viața lor să revină la normal.

Întrebarea nu este dacă vom accepta noul plan, ci dacă măsurile propuse sunt fezabile. Atunci când ai un şomaj de aproape 30%, nu prea mai poţi spune nimic”, spune un grec.

(Cosmin Prelipceanu, corespondență de la Atena)

De la sediul Guvernului elen, situația este mai clară. Sau cel puțin asta reiese din declarațiile miniștrilor, care speră la o încheiere cât mai rapidă a acordului cu creditorii.

Suntem optimişti, suntem optimişti în privinţa încheierii unui acord foarte bun”, a spus Nikos Voutsis, ministrul grec de Interne.

Reformele propuse de Grecia

Noul plan de reforme propus de Grecia cuprinde şi sectoare de care Syriza a spus până acum că NU se va atinge. Ajutoarele pentru cei cu pensii mici vor fi eliminate până în 2019, iar tăierea lor va începe chiar din acest an. Printre măsurile promise de Guvernul de la Atena se numără şi eliminarea stimulentelor pentru pensionări anticipate şi majorarea progresivă a vârstei de pensionare la 67 de ani până în 2022.

45% dintre pensionarii greci primesc lunar mai puțin de 665 de euro, sumă la care Guvernul a stabilit pragul de sărăcie. Ca să-i ajute pe pensionari, Guvernul le-a acordat lunar un sport de 150 de euro. Conform noului plan, acest ajutor dispare. 

Reforma sistemului de pensii nu diferă foarte mult de propunerile creditorilor. Aceştia ceruseră ca fondul de sprijin destinat pensionarilor cu venituri mici să fie eliminat din 2017, iar Atena înaintase anul 2020.

În cele din urmă s-a ajuns la o variantă de compromis. Iar în privinţa majorării vârstei de pensionare, prima propunere a Greciei a fost ca aceasta să se facă progresiv până în 2025.

Dintr-o populație de 11 milioane de oameni, 3 milioane sunt pensionari, iar alte 3,5 nu au loc de muncă. Această mare masă de oameni este susținută financiar de eforturile a 3,3 de persoane care au un loc de muncă.

Şi taxa pe valoare adăugată a fost un punct greu de negociat între cele două tabere. În cele din urmă, Atena a acceptat să instituie un TVA de referinţă de 23%, cu excepţii pentru alimentele de bază şi chiar a fost de acord cu eliminarea taxei preferenţiale aplicate în insule, dar treptat.

Chiar şi bugetul destinat apărării va fi redus, se angajează Guvernul elen, cu 300 de milioane de euro, nu cu 400 aşa cum ceruseră creditorii.

Cel mai probabil, acest plan reprezintă ultima şansă pentru Grecia. Potrivit cotidianului Bild, la document au lucrat şi tehnocraţi din partea creditorilor internaţionali. În esenţă, nu diferă prea mult de propunerile făcute de Comisia Europeană şi respinse de greci prin referendumul de săptămâna trecută.

În schimbul acestor măsuri de reformă, Grecia solitică un pachet de asistenţă financiară în valoare de cel puţin 53 miliarde de euro, care ar trebui să-i asigure plata ratelor până în iunie 2018.

Până acum, statul elen a primit două împrumuturi de 240 de miliarde de euro de la FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru a se salva de la colaps.

Reformele propuse de Grecia

- eliminarea ajutorului social pentru cei cu pensii mici până în 2019

- eliminarea stimulentelor pentru pensionări anticipate

- majorarea progresivă a vârstei de pensionare la 67 de ani până în 2022

- TVA de bază de 23%

- TVA de 13% pentru alimentele de bază şi energie

- eliminarea TVA-ului preferenţial pentru insulele din Marea Egee

- impozit de 28% pentru câştigurile companiilor

- reducerea cu 300 milioane euro a bugetului pentru Apărare până în 2016