Sari la conținut

Criza forței de muncă în Europa de Est. Cele mai afectate țări 

Emigraţia şi calitatea sistemelor de învăţământ au redus numărul muncitorilor calificaţi. Această problemă limitează creşterea economică a unor ţări care încearcă să recupereze distanţa pe care o au faţă de Occident. În Slovacia lipsa angajaţilor afectează industria auto, iar Polonia se vede nevoită să importe forţă de muncă din ţările vecine.

Din Polonia până în România şi din ţările baltice până în Bulgaria, companiile se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă.

Investitorii au fost atraşi în fostele ţări comuniste de salariile mici, însă tot salariile mici au forţat milioane de est-europeni să emigreze în ţările vestice.

Cea mai mare criză a forţei de muncă este în Cehia. Are un şomaj de doar 4,5% şi numai în industrie sunt 150.000 de posturi vacante. Potrivit unor estimări realizate de Bloomberg, creşterea economică a Cehiei a frânat de la 4,8% în trimestrul al treilea, la 4,5% în ultimul trimestru, o influenţă mare venind tocmai din deficitul de angajaţi.

Probleme sunt şi în Slovacia, mai ales în industria auto, unde deja funcţionează trei fabrici de maşini, iar o a patra este în construcţie. Ca să rezolve deficitul de forţă de muncă, încearcă să atragă oameni din alte ţări europene. Periodic, prin sistemul de recrutare sistemul EURES românii cu experienţă în industria auto sunt invitaţi să se angajeze fabricile de maşini din Slovacia pe salarii mai mari decât aici.

Polonia, în schimb, preferă să aducă forţă de muncă din Ucraina, dar nici aşa nu reuşeşte să îşi acopere posturile vacante. Ca să îşi menţină angajaţii calificaţi, unele firme poloneze au început să mărească salariile, dar altele, nemulţumite de creşterea costurilor cu forţa de muncă, ameninţă că se vor muta în ţări cu mână de lucru şi mai ieftină.

Ţările din Europa de Est sunt captive într-un model de creştere economică bazat pe salarii mici din care pot ieşi prin realizarea de produse complexe cu o valoare adăugată mai mare, însă, cu cât un produs este mai complicat, cu atât forţa de muncă trebuie să aibă o calificare mai înaltă.

Nu toţi liderii politici cred în această soluţie. Premierul Ungariei, Viktor Orban, vrea să încurajeze şi mai mult actualul model al industriei. Astfel, plănuieşte limitarea locurilor din facultăţi şi licee astfel încât să încurajeze tinerii să urmeze învăţământul profesional în condiţiile în care numai industria auto din Ungaria are 50.000 de locuri de muncă vacante. Industria bazată pe salarii mici a ajutat unele oraşe să treacă peste şocul tranziţiei. De exemplu, Tatabanya, un oraş cu 70.000 de locuitori de la vest de Budapesta risca să ajungă în situaţia Văii Jiului după ce minele din zonă au fost închise. A fost salvat de deschiderea unor noi fabrici, care acum nu pot să îşi extindă activitatea pentru că nu reuşesc să găsească suficienţi angajaţi.