Criză în Turcia. Cine este clericul Fethullah Gulen, „inamicul nr. 1” al lui Erdogan

Data publicării:
fethullah-gulen

 

Președintele Turciei și primarul Istanbulului l-au acuzat pe cleric că a fost implicat în planificarea puciului eşuat din 15 iulie. Mai mult, edilul Irbahim Meli Gokcekdar spune că clericul ar fi implicat şi în doborârea avionului rusesc de luptă care zbura în apropiere de graniţa cu Siria în toamna trecută.

Premierul turc a amenințat statele care îl sprijină pe clericul Gulen: „Orice ţară care-l sprijină şi-l adăposteşte pe clericul musulman Fethullah Gulen va fi în război cu Turcia”, a afirmat Binali Yildirim.

Fethullah Gulen, care trăieşte în statul american Pennsylvania, a negat categoric că ar fi jucat vreun rol în această lovitură de stat și a spus că o condamnă „în cei mai puternici termeni”, potrivit Reuters.

Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, spune că autorităţile americane vor analiza o posibilă cerere de extrădare a lui Fethullah Gulen, dar guvernul Turciei va trebui să prezinte o dovadă solidă a implicării acestuia în tentativa de lovitură de stat.

Apropiaţi ai lui Fethullah Gulen, autodeclarat avocat al democraţiei din Turcia, au condamnat tentativa de lovitură de stat. Cât despre acuzaţiile aduse de puterea de la Ankara, acestea au fost calificate drept iresponsabile. 

Cine este Fethullah Gulen

A scris peste 40 de cărţi şi conduce o reţea mondială de şcoli, organizaţii nonguvernamentale şi întreprinderi, sub denumirea Hizmet. Are milioane de adepţi în toată lumea şi 10% din populaţia turcă îl susţine. Numele lui e Fethullah Gulen, are 75 de ani şi de 17 ani trăieşte în exil. În 1999, plecat din Turcia pentru a urma un tratament medical în Statele Unite şi s-a stabilit în statul Pennsylvania. E vorba de un exil autoimpus, generat de nemulţumirile privind politicile promovate de conducerea ţării din perioada respectivă.

Fethullah Gulen a fost unul dintre aliaţii de nădejde ai lui Recep Erdogan, pe care l-a ajutat să îşi consolideze puterea. Plecarea în Statele Unite a dus la deteriorarea relaţiilor dintre cei doi, iar în 2013, imamul a fost declarat "inamicul public numărul 1" al regimului Erdogan. Totul după un scandal de corupţie, izbucnit în 2013 în care au fost implicaţi mai mulţi apropiaţi ai preşedintelui Turciei. Atunci, acesta l-a acuzat pe Fethullah Gulen că "a înfiinţat un stat paralel, menit să-l răstoarne de la putere". Respectiva organizaţie e bănuită acum că ar fi în spatele tentativei de lovitură de stat.


Clericul a fugit din Turcia în 1999, fiind acuzat de activităţi islamiste extremiste. A plecat în SUA pentru un tratament medical, moment în care a fost difuzat un mesaj video atribuit lui la televiziunea turcă: „Trebuie îndepărtate arterele din sistem, fără ca cineva să observe... Trebuie să aşteptaţi momentul potrivit până când veţi deţine toată puterea”. În aceste condiţii, clericul nu s-a mai întors în Turcia. Fethullah Gulen a negat că ar fi lansat un astfel de mesaj și a spus că acesta a fost falsificat.

Clericul, născut în Erzurum, în estul Turciei, în 1941, este un lider islamic influent. A scris peste 40 de cărţi şi conduce o reţea mondială de întreprinderi şi şcoli.

Eforturile sale pentru ca în Turcia să fie făcută o reformă socială l-au transformat într-una dintre cele mai respectate figuri publice în anii 60.

Clericul a fost unul dintre aliaţii lui Recep Tayyip Erdogan. Situaţia s-a schimbat în 2013, când poliţia şi procurorii consideraţi favorabili lui Gulen au deschis o anchetă pentru corupţie în cercul apropiat lui Erdogan. În acel moment, actualul președinte al Turciei ocupa funcţia de premier. Peste peste 50 de persoane, inclusiv fiii a trei miniștri, au fost reţinute.

Ancheta a fost demarată în contextul alegerilor locale din martie 2013, în urma cărora Erdogan a decis să candideze pentru funcţia de preşedinte al Turciei. În cadrul partidului său, AKP, s-au format două tabere: unii erau susţinători ai premierului, în timp ce alţii erau de acord cu ideile clericului Fethullah Gulen.

Câștig de cauză a avut tabăra Erdogan, devenit între timp șef al statului.

De atunci au fost luate mai multe măsuri împotriva clericului și a celor consideraţi apropiaţi ai săi. În 2015, guvernul a confiscat 22 de companii, printre care și două posturi de televiziune, ale unui om de afaceri care avea legături cu Gulen, Koza Ipek.

De asemenea, autorităţile au preluat, la începutul acestui an, publicaţia Zaman, unul dintre cele mai mari ziare din Turcia, sub acuzaţia că i-ar fi fost loială clericului Gulen.

Mai mult, mișcarea religioasă a clericului Fethullah Gulen, cunoscută sub numele Hizmet, a fost desemnată oficial organizaţie teroristă, pe aceeași listă pe care se află PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, considerat reponsabil pentru numeroase atentate în Turcia.

De altfel, Recep Erdogan l-a descris de mai multă vreme pe Fethullah Gulen drept un „terorist”, în încercarea de a diminua influenţa largă de care se bucură în continuare clericul în Turcia. Încă din primăvara acestui an, președintele l-a acuzat pe Gulen de cospiraţie pentru a-l răsturna de la putere. Ar fi creat, spunea Erdogan, o reţea de susţinători în media, justiţie şi educaţie. Aceste acuzaţii au fost negate de Gulen.

Învăţăturile lui Gulen

Mișcarea religoasă a lui Fethullah Gulen, care nu are un nume oficial, dar este cunoscută ca Hizmet („Serviciul”), derivă din islamul sunnit. A luat naştere în anii 1960, în oraşul Izmir, acolo unde clericul a fost preot musulman, și s-a extins în peste 150 de ţări, potrivit BBC.

Hizmet promovează o versiune a Islamului care încurajează ştiinţa și educaţia.

Gulen susţine dialogul dintre musulmani, democraţia şi inovaţia. El este cel care a iniţiat dialogul cu Vaticanul şi chiar cu unele organizaţii evreieşti, fiind adeptul dialogului interconfesional. Condamnă terorismul.

Mișcarea nu are o structură sau o conducere oficială. Are însă capacitatea de a mobiliza resurse considerabile şi are influenţă în rândul factorilor de decizie.

Potrivit BBC, susţinătorii Hizmet ar dona între 5 şi 20% din veniturile lor grupurilor afiliate cu mişcarea.

Potrivit unor estimări, 10% din populaţia turcă susţine Hizimet, arată The Guardian.

Citiți și:

Povestea turcilor prinși la Nădlac. Acuzați de spionaj, cei doi au cerut azil politic în România
Turcia Mandate de arestare pentru circa 200 de judecători după tentativa de lovitură de stat

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri