Sari la conținut

Criza refugiaților. Drumul spre libertate s-a blocat în Ungaria

Protestul refugiaţilor din Budapesta a fost foarte aproape să se transforme într-o bătaie generală. De vină au fost mai mulţi extremişti de dreapta care i-au provocat pe fugarii din faţa gării. Înainte ca lucrurile să degenereze însă, extremiştii au fost luaţi pe sus de poliție.

A fost un incident care a întins la maximum nervii refugiaţilor, sătui de atâta aşteptare. Sunt nevoiţi să doarmă pe caldarâm şi nu înţeleg de ce poliţiştii nu îi lasă să urce în trenurile pentru care mulţi au cumpărat bilet cu sacrificii uriaşe.

„Vom protesta în următoarea zi, în următoarea lună, în următorul an, întreaga viaţă. Trebuie să ne fie respectate drepturile!”, spune un refugiat.

Nervozitatea a devenit atât de mare încât au apărut confruntări chiar între grupurile de refugiaţi.

Proteste au fost şi într-o altă gară din Budapesta, unde zeci de refugiaţi au aflat că drumul către vestul Europei le este blocat.

„Refugiaţii sunt în acest moment înconjuraţi de 140 de poliţişti, dublul numărului lor. Ei au refuzat să se urce în trenul care urma să-i transporte la Debrecen, unde e o tabără de refugiaţi”, relatează Dan Codre, trimis special Digi24 în Ungaria.

În faţa acestor probleme şi a valurilor de refugiaţi, organizaţiile pentru drepturile omului încearcă să îi ajute cum pot pe bieţii oameni.

În urmă cu câteva zile am pus la dispoziţia autorităţilor maghiare câteva case din materiale prefabricate”, a spus Erno Shimon, purtătorul de cuvânt ONU în Ungaria.

Peste 3.00 de refugiaţi intră în fiecare zi pe teritoriul Ungariei, iar autorităţile de la Budapesta se declară depăşite de situaţie. „Sistemul de imigraţie se prăbuşeşte, nu e pregătit să facă faţă unui număr atât de mare de oameni”, li s-a plâns jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al guvernului.

Noi valuri de imigranţi ajung în Grecia

Dacă Budapesta a blocat pentru moment înaintarea refugiaţilor spre vestul Europei, nu înseamnă că scapă de probleme. Valul migrator continuă nestingherit dinspre Grecia spre Ungaria. 2.000 de oameni au ajuns în Grecia într-o singură noapte, iar Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că în următoarele luni numărul refugiaţilor va creşte la cel puţin 3.000. Nu toţi ajung să vadă însă licărul libertăţii. 11 fugari, inclusiv copii, au murit pe mare în drum spre statul elen care nu îi primeşte chiar cu braţele deschise.

„Când ne-au înregistrat, au venit şi au lovit-o pe o femeie cu un baston cu electroşocuri. Au spus că noi suntem animale şi că trebuie să ne ţinem gura închisă. Apoi au încercat să bată un bărbat”, povestește un refugiat.

Mii de oameni au ajuns noaptea trecută în portul Pireu într-un feribot închiriat de guvernul Atenei. Unii spun poveşti de groază legate de experienţa din centrele de primire din insula Lesbos. Cu toate acestea, exodul nu se opreşte. Aproape 235.000 de pribegi au ajuns de la începutul anului în Grecia.

Este doar un prim popas în lunga călătorie către nordul Europei. Următoarea oprire este Macedonia.

„Mergem în Germania ca să căutăm un viitor mai bun pentru noi şi pentru copiii noştri şi ca să avem acces la educaţie”, spune un refugiat.

Trenurile puse la dispoziţie de autorităţile de la Skopje îi duc pe oameni către Serbia.

La graniţa cu Ungaria, refugiaţii au învăţat să evite patrulele de zi şi trec din Serbia la adăpostul întunericului.

Probleme nu sunt doar pe coridorul est-european al migraţiei, care începe din Turcia şi se sfârşeşte de cele mai multe ori în Germania. Un nou grup de refugiaţi veniţi din Libia a fost salvat în Marea Mediterană.

Aproape 1.000 de nord-africani au fost preluaţi de o navă norvegiană chemată în ajutor de paza de coastă italiană.

Egipteni, sudanezi, somalezi, tunisieni şi câţiva sirieni. Erau bine, dar au spus că au petrecut mai multe zile pe mare, în condiţii destul de dure”, spune Vincenzo Morello, medic.

Potrivit ultimelor date oferite Organizaţia Mondială pentru Migraţie, pe teritoriul Uniunii Europene au sosit în acest an 350.000 de imigranţi, o cifră record după cel de-Al Doilea Război Mondial. În drumul spre locuri unde să poată trăi în pace, 2.600 de oameni şi-au pierdut însă viaţa.