Sari la conținut
News Alert

Cu ce se finanțează, de fapt, terorismul?

După atentatele din redacția Charlie Hebdo de la începutul anului trecut, Guvernul de la Paris a alocat 750 de milioane de euro suplimentar pe trei ani pentru Ministerele Apărării și de Interne. Planul Franţei era să angajeze 2.700 de oameni care să ţină atacurile teroriste la distanţă. Planul autorităţilor a fost departe de realitate din moment ce un alt atac, cel de la State de France şi Bataclan, în urma căruia au fost ucise 130 de persoane şi au fost rănite alte 350, a fost posibil cu doar 30 de mii de euro. Aceasta este suma de care spune ministrul francez de finanţe că au avut nevoie teroroştii pentru a pune Franţa sub stare de urgenţă.

Ca termen de comparaţie, în 2009, Parlamentul European estima că statele din zona euro au cheltuit împreună mai puțin de 100 de milioane de euro pentru lupta cu terorismul. 30 de mii de euro au fost de ajuns, se pare, pentru a răsturna toate calculele oficiale privind lupta împotriva grupărilor extremiste.

După atacurile din noiembrie din Franţa, trei mii de militari au fost dispuşi pe teritoriul Franţei, s-au făcut peste şase sute de percheziţii şi pentru 150 de persoane a fost cerut arestul al domiciliu.

Atacul de Nisa arată însă că fondurile suplimentare și mai mulți oameni nu reprezintă o garanție în sine, deși francezii au reuşit să oprească la timp șase alte atentate după momentul Charlie Hebdo. Grupările extremiste au adunat adepţi pe care nu i-au regimentat neapărat şi care acţiunea individual. Nu au nevoie de bani mulţi pentru a închiria un camion şi a intra cu el în mulţime, ci au nevoie de convingerea că actul lor terorist va fi lăudat de gruparea pe care o simpatizează.

Rețelele teroriste nu pot acționa însă fără banii care circulă prin sistemele financiare ale multor țări. Marile grupări se finanţează din taxe ca orice stat de drept. Un articol al celor de la Financial Times arăta că Stat Islamic, spre exemplu, câştigă din comerţ, taxe pe avere, pe agricultură şi comisioane de la cei care muncesc în străinătate cam cât câştigă din vânzările ilegale de petrol. Iar estimările Financial Times arată că numai anul trecut, încasările din vânzarea petrolului au trecut de 450 de milioane de dolari.

Franța face deja parte din Coaliția care bombardează Statul Islamic. În ceva mai mult de un an și jumătate, Aviația Franceză a participat la aproape 1.300 de operațiuni în Irak, și nu toate au fost misiuni de bombardament. Cei de la Stratfor cred că exact teama occidentalilor de a intervenii decisiv în Siria a făcut ca Statul Islamic să devină tot mai puternic pe zi ce trece.

Acum, efectul tragediei de la Nisa se simte şi la Londra. Primarul metropolei britanice cere revizuirea măsurilor de securitate după ce, încă de anul trecut, Marea Britanie a anunţat că serviciile secrete vor face angajări pe bandă rulantă. În total, britanicii estimau că ar mai avea nevoie de încă 2.000 de spioni. Un val asemănător de angajări a mai avut loc în urmă cu 11 ani, după atentatele de la Metroul Londonez.