Sari la conținut

Cum se antrenează jihadiştii să atace Europa

Europa trebuie să strângă rândurile în faţă terorismului şi nu prin vorbe, ci printr-o reţea unică de securitate. Mai simplu spus, prin colaborarea reală a serviciilor secrete naţionale. O spun tot mai mulţi experţi antitero, în condiţiile în care gruparea teroristă Stat Islamic şi-a organizat o ramură externă de acţiune pentru Europa.

Potrivit experţilor din Statele Unite, Europa şi Irak, citaţi de Associated Press, organizaţia teroristă Stat Islamic a creat o unitate specială pentru acţiuni în străinătate. Europa este prima vizată. Ar fi vorba de până la 600 de adepţi ISIS cu cetăţenie europeană, antrenaţi de jihadişti din Irak, Siria şi din Caucaz. Experţii spun că modelul de antrenament e cel al trupelor speciale şi sunt versaţi în strategii de luptă la sol, explozibili, tehnici de supraveghere şi contrasupraveghere.

„În 2014, luptătorii ISIS au primit numai câteva săptămâni de antrenament. Strategia s-a schimbat, însă, acum. Au fost organizate unităţi speciale. Antrenamentul este mai lung, iar obiectivul pare să nu mai fie omorârea a cât mai mulţi oameni, ci mai degrabă realizarea a cât mai multe operaţiuni teroriste, astfel încât inamicul este forţat să cheltuiască tot mai mult, bani şi forţă umană”, spune membru al serviciilor de securitate europene.

Aceleaşi surse susţin că jihadiştii acţionează în celule autonome, care îşi aleg singure ţintele. Cel mai bun exemplu este Abdelhamid Abaaoud, coordonatorul atentatelor din noiembrie de la Paris. El ar fi venit in Europa, însoţit de alţi 90 de terorişti. Pe de altă parte, surse din serviciile irakiene de securitate spun că celulele jihadiste au fost răspândite deja în mai multe ţări: Germania, Marea Britanie, Italia, Danemarca şi Suedia.

Jihadiştii s-au rafinat şi în privinţa materialelor folosite. Raportul realizat de serviciile franceze după atacul din noiembrie de la Paris arată că teroriştii au folosit în realizarea bombelor substanţe uşor de găsit pe piaţă, precum decolorant pentru păr şi acetonă.

„Ca să faci o astfel de bombă, ai nevoie de antrenament real, ceea ce sugerează că un specialist în explozibili a fost implicat în complotul de la Paris, de vreme ce teroriştii au detonat mai multe bombe. De asemenea, acest lucru sugerează că există un soi de fabrică de explozibili, nedescoperită, se pare, până acum, pentru că a asambla astfel de bombe cere un fel de spaţiu dedicat”, declarăPeter Bergen, specialist în securitate la New America Foundation.

Anchetatorii francezi au mai dezvăluit că jihadiştii europeni au o strategie de comunicare bine pusă la punct, pentru că investigatorii nu au reuşit să găsească până acum nici măcar un schimb de mailuri între terorişti. Mai mult, în locuinţele conspirative ale jihadiştilor au fost găsite zeci de telefoane cu cartele noi, ceea ce înseamnă că teroriştii schimbau frecvent telefoanele tocmai pentru a nu putea fi ascultaţi. În plus, anchetatorii francezi spun că aproape toate comunicaţiile atacatorilor de la Paris s-au făcut cu coordonatori din Belgia, ceea ce arată că aici se află o adevărată centrală jihadistă.

Tocmai de aceea, presa occidentală pune tot mai apăsat sub semnul întrebării competenţa serviciilor belgiene de informaţii. Mai ales că autorităţile belgiene fuseseră avertizate asupra pericolului pe care îl reprezintă unul dintre fraţii kamikaze El Bakraoui, cel care s-a detonat în aeroportul din Bruxelles.

„Unul dintre atacatorii de la Bruxelles este un terorist pe care noi l-am arestat în iunie în Gaziantep şi l-am expulzat din ţară. Cu toate că am avertizat autorităţile belgiene că este un terorist, autorităţile belgiene l-au pus în libertate, pe motiv că nu au găsit nicio legătură în această direcţie”, spune Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei.

Ar fi vorba despre Ibrahim El Bakraoui, bărbatul aflat în mijloc în fotografia dată publicităţii de autorităţile belgiene. Autorităţile turce l-au arestat în timp ce încerca să intre în Siria şi, la cererea sa, a fost expulzat în Olanda. Partea turcă ar fi avertizat atât Olanda, cât şi Belgia, că este vorba despre un suspect de terorism, dar niciuna dintre cele două ţări nu confirmă acest lucru. Bruxelles-ul susţine că în baza sa de date jihadistul apărea doar ca infractor de drept comun.