Sari la conținut

Dalai Lama, despre alegerea lui Donald Trump

Liderul spiritual în exil al tibetanilor, Dalai Lama, a declarat miercuri că nu este îngrijorat de alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite şi că se aşteaptă ca omul de afaceri să îşi alinieze viitoarele politici la realităţile lumii, scrie News.ro.

dalai lama - site-ul oficial

Foto: dalailama.com

Acestea sunt declaraţiile cele mai ample pe care le-a făcut până în prezent laureatul Nobelului pentru Pace din 1989 despre alegerea magnatului în domeniul imobiliar, o fostă vedetă de reality-show, care a promis să pună îngrijorările cu privire la America pe primul loc şi care a dat dovadă de prea puţin interes faţă de aderarea Washingtonului la democratizarea lumii şi dreptatea socială.

Liderul tibetanilor budişti a declarat la finalul unei vizite de patru zile în Mongolia că aşteaptă cu nerăbdare să-l întâlnească pe Trump la un moment dat, după ce acesta va deveni preşedinte pe 20 ianuarie.

Era neclar imediat dacă a fost programată o întâlnire între cei doi. O astfel de întâlnire declanşează de obicei proteste din partea Beijingului, care-l acuză pe Dalai Lama că urmăreşte să despartă Tibetul de China.

Călugărul în vârstă de 81 de ani a declarat că el a considerat dintotdeauna Statele Unite drept liderul "lumii libere" şi că nu este îngrijorat de declaraţiile pe care Trump le-a făcut în campania sa prezidenţială. Unele dintre aceste declaraţii au fost denunţate ca jignitoare faţă de musulmani, hispanici şi alte minorităţi americane.

"Simt că, în timpul campaniei, canidatul are mai multă libertate de exprimare. Acum, odată ce sunt aleşi, ei au responsabilităţi, trebuie să coopereze, să lucreze, potrivit realităţii", a declarat Dalai Lama pentru presă. "Aşa că nu-mi fac griji", a adăugat el.

China a cerut Mongoliei să-i anuleze vizita, de dragul unei "imagini de ansamblu a unei dezvoltări sănătoase şi stabile a relaţiilor bilaterale". Economia fragilă a Mongoliei este puternic dependentă de China, iar cele două ţări negociază un împrumut chinez de 1,2 miliarde de dolari care să ajute la scoaterea ţării din recesiune.

Potrivit site-ului postului mongol de televiziune Eagle TV, Beijingul a amânat negocierile cu privire la împrumut şi la o cooperare în domeniul minier, se pare ca măsură de retorsiune faţă de vizita lui Dalai Lama.

Ministerul mongol de Externe a anunţat că nu a primit vreo notă în acest sens, iar Ministerul chinez de Externe nu a răspuns imediat unei solicitări AP de a comenta.

Dalai Lama a declarat că vizita sa în această ţară fără ieşire la mare, cu populaţie majoritar budistă, nu are un scop politic şi că nu a promovat în mod public independenţa Tibetului din 1974.

El a îndemnat ca Tibetul să rămână sub conducere chineză, ca tibetanii să participe mai mult politic şi la o apărare mai puternică a culturii tradiţionale budiste a ţării.

Beijingul subliniază că Tibetul face parte din teritoriul chinez de secole, însă mulţi tibetani subliniază că ţara lor a fost efectiv independentă cea mai mare parte a acestui răstimp.

Invitat să spună ce crede despre modificările climatice - pe care Trump le-a denunţat drept o farsă - Dalai Lama s-a declarat încurajat de o reorientare spre surse de energie aleternativă ca cea solară şi eoliană.

"Cred că trebuie să ne concentrăm acum asupra acestor lucruri. Nu ştiu dacă putem reduce maşinile sau nu. Oamenii de peste sunt grăbiţi, grăbiţi. Nu ştiu dacă va fi posibil să reintroducem mersul pe jos", a spus el.

Evocând eforturi din trecut în vederea minimalizării pagubelor provocate stratului de ozon, Dalai Lama a apreciat că acestea cresc şansele unei cooperări similare în privinţa modificărilor climatice.

"Aşadar acest lucru ne dă speranţă, există o posibilitate", a spus el.

Statele Unite au îndemnat China să respecte libertăţile civile în Tibet, însă Trump a lăudat conducători autoritarişti ca rusul Vladimir Putin, criticaţi dur de organizaţiile de apărare a drepturilor omului.

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Trump într-o conversaţie telefonică, iar presa de stat a salutat alegerea sa ca prevestitoare a unei politici mai puţin conflictuale faţă de China. Presa de stat chineză a aplaudat anunţul lui Trump potrivit căruia va abandona Acordul de liber-schimb din Asia care exclude China.

Însă Trump a acuzat Beijingul de parctici comerciale incorecte, a promis să sporească prezenţa militară americană şi a lăsat în suspans problema abordării sale în relaţiile cu a doua economie a lumii.