Sari la conținut

De la tribuna  ONU, Serghei Lavrov acuză SUA că îşi apără interesele prin forţa armelor

Şeful diplomaţiei ruse a mers la Adunarea Generală a ONU cu un mesaj acuzator la adresa Statelor Unite.

„Washingtonul şi-a declarat deschis dreptul de utilizare a forţei oriunde pentru apărarea intereselor sale. Amestecurile de natură militară au devenit normă, chiar în pofida unui rezultat lamentabil al operaţiunilor militare conduse de Statele Unite în aceşti ultimi ani”, a spus Serghei Lavrov.

Ceea ce a stârnit furia Moscovei este decizia Statelor Unite de a bombarda ţinte ale grupării teroriste Statul Islamic în Siria, fără a consulta autorităţile de la Damasc. Rusia, unul dintre aliaţii regimului Bashar al-Assad, a pledat în repetate rânduri ca guvernul sirian să fie cooptat în actuala coaliţie anti-Statul Islamic, cu atât mai mult cu cât Damascul a dat de înţeles că este pregătit să participe la ofensivă.

Criticile la adresa politicii americane nu s-au rezumat doar la actuala campanie militară americană din Irak şi Siria. De la aceeaşi tribună, Serghei Lavrov a acuzat Vestul că a orchestrat şi lovitura de stat de la Kiev, de la începutul anului, care a culminat cu înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici. Mai mult, oficialul rus spune că intervenţionismul american este cel care a determinat Crimeea să ceară întoarcerea la Rusia.

Pe tot parcursul crizei din Ucraina s-a încercat distorsionarea adevărului şi ascunderea faptelor şi acuzaţiilor sub preş. Nu s-a făcut nimic pentru a-i identifica şi pedepsi pe cei responsabili pentru evenimentele sângeroase din februarie de pe Maidan, pentru morţii din Odessa, Mariupol şi alte regiuni ale Ucrainei. (...) Tocmai acest asalt agresiv la adresa drepturilor omului au determinat populaţia din Crimeea să îşi ia destinul în propriile mâini şi să aleagă calea autodeterminării”, a declarat șeful diplomației de la Moscova.

Extrem de dur, discursul şefului diplomaţiei ruse nu face decât să tensioneze şi mai mult relaţia dintre Washington şi Moscova, şi aşa pusă la grea încercare atât de criza din Ucraina, cât şi de situaţia extrem de tensionată din Orientul Mijlociu.