Deținuți deveniți teroriști după gratii

Data publicării:
Refugees Fleeing ISIS Offensive Pour Into Kurdistan
KIRKUK, IRAQ - JUNE 25: Kurdish soldiers with the Peshmerga keep guard near the frontline with Sunni militants on the outskirts of Kirkuk, an oil-rich Iraqi city on June 25, 2014 in Kirkuk, Iraq.Tensions are high in Kirkuk after control of the historic Iraqi city was taken over by the Kurds following the abandonment of Army positions by the Iraqi Military.Tens of thousands of people have fled Iraq's second largest city of Mosul after it was overrun by ISIS (Islamic State of Iraq and Syria) militants. Many have been temporarily housed at various IDP (internally displaced persons) camps around the region including the area close to Erbil, as they hope to enter the safety of the nearby Kurdish region. (Photo by Spencer Platt/Getty Images)

Radicalizarea în spatele gratiilor este o nouă problemă pentru Europa. Jumătate dintre europenii care s-au alăturat ISIS şi au comis atacuri au fost anterior condamnaţi şi la 15 ani de închisoare pentru infracţiuni care nu au legătură cu terorismul. Experţii Centrului Internaţional pentru Studierea Radicalizării spun că tocmai în spatele gratiilor s-au apropiat de extremismul radical. Iar marea problemă este că statele europene nu pot controla încă fenomenul.

Raportul Centrului Internaţional pentru Studierea Radicalizării a analizat situaţiile a 79 dintre suspecţii care au fost în spatele atacurilor teroriste din Franţa, Belgia, Germania şi Danemarca.

Ibrahim El Bakraoui, unul dintre atentatorii de la aeroportul din Bruxelles, a fost condamnat în 2010 la nouă ani de închisoare pentru tentativă de omor. În 2014 a obţinut eliberarea condiţionată. Perioada petrecută după gratii l-a făcut să adopte convingeri fundamentaliste.

După acest caz, autorităţile europene au început să caute soluţii pentru a preveni radicalizarea în detenţie.

Philippe Boillat, şef al Directoratului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului: „În acest moment, nimeni nu are raspunsuri clare la întrebările ridicate de radicalizarea în penitenciare, la prevenirea sau detectarea din timp a radicalizării”.

Experţii spun că supraaglomerarea din închisori face imposibilă monitorizarea atentă a deţinuţilor.

Vivian Gerian, şeful Serviciului de Probaţiune din Irlanda: „Probleme precum cea a supraaglomerarii sau cea a condiţiilor în care deţinuţii trebuie să trăiască, a regimului pe care trebuie să-l suporte sunt elemente-cheie în procesul de abordare a radicalizării”.

Studiul mai arată că 70 la sută dintre fundamentaliştii monitorizaţi au călătorit în Siria înainte să pună la cale atacurile sângeroase din capitalele europene. Autorităţile au ignorat acest detaliu.

Un exemplu este Amedy Coulibaly, bărbatul care a ucis patru dintre ostaticii luaţi într-un magazin evreiesc din Paris, în 2015. El s-a radicalizat în penitenciar, iar după eliberare a călătorit în Siria.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri