Sari la conținut

Dosar internațional | Noi raiduri în Siria. Cine cu cine luptă și cum şi-a dus Vladimir Putin avioanele acolo

„Astăzi, avioane ale Forţelor Aeriene ruseşti au efectuat raiduri asupra unui total de opt ţinte reprezentând poziţii ale grupării teroriste Statul Islamic, pe teritoriul Republicii Arabe Siria. Aproximativ 20 de avioane au fost folosite. Raidurile au vizat depozite de muniţie, arme, combustibil şi alte materiale, precum şi vehicule militare. Un centru de comandă al militanţilor ISIS din zona montană a fost complet distrus. Aş vrea să subliniez că toate raidurile au venit după misiuni de recunoaştere şi după confirmarea informaţiilor primite din partea armatei siriene. Armele avioanelor ruseşti nu au fost îndreptate împotriva unor elemente ale infrastructurii civile sau în apropierea lor”, a spus Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Rusia.

Primele raiduri ruseşti în Siria nu au fost bine primite în rândul unor lideri internaţionali. Principala reţinere este dată de lipsa de informaţii clare cu privire la ţinta reală a ruşilor. Astfel, în vreme ce Moscova susţine că a atacat doar poziţii ale Statului Islamic şi nu a omorât civili, din Statele Unite vine o altă interpretare: atacurile de miercuri au avut ca ţintă rebeli antrenaţi de CIA. Teorie susţinută şi de observatorii din Siria, care spun că printre cei ucişi în prima zi de raiduri se numără doar rebeli şi civili.

Statele Unite susţin orice efort sincer de luptă împotriva ISIS şi a grupărilor afiliate al-Qaida, îndeobşte al-Nusra. Dacă acţiunile recente ale Rusiei, inclusiv cele în curs de desfăşurare, sunt dovada unui angajament real de a distruge gruparea teroristă, suntem pregătiţi să lăudăm aceste eforturi şi să găsim o modalitate de a elimina conflictul dintre operaţiunile noastre, intensificând, astfel, presiunea militară asupra ISIS şi a grupărilor afiliate. Dar nu trebuie şi nu ne vom lăsa deturnaţi în lupta noastră împotriva ISIS de ideea susţinerii lui Assad. Mai mult, am subliniat că am avea îngrijorări puternice dacă Rusia ar ataca în zone în care ISIS şi grupările afiliate al-Qaida nu operează. Astfel de raiduri ar pune sub semnul întrebării intenţiile reale ale Rusiei şi ar arăta dacă luptă împotriva ISIS sau dacă îl protejează pe Assad”, a spus John Kerry, secretarul de Stat american.

Rusia şi Statele Unite vor avea discuţii la nivel militar pentru a vedea cum poate fi rezolvată problema campaniilor militare paralele. Aceste discuţii vor avea loc cât mai devreme posibil.

„Dar vreau să fiu clar înţeles: Statele Unite şi coaliţia vor continua operaţiunea aeriană aşa cum a fost ea de la început. Am efectuat mai multe raiduri asupra poziţiilor ISIS în Siria în ultimele 24 de ore, inclusiv acum o oră. Aceste raiduri vor continua”, a spus John Kerry, secretarul de Stat american.

De partea cealaltă, omologul lui John Kerry, Serghei Lavrov, a fost la fel de ferm: Statele Unite şi Rusia au aceleaşi obiective în Siria: pacea. Asta deşi mijloacele sunt diferite.

„Primul lucru pe care am fost mandataţi să îl facem a fost să ne asigurăm că armata SUA sau coaliţia condusă de SUA şi armata Federaţiei Ruse, care desfăşoară acum anumite operaţiuni în Siria la cererea guvernului sirian, vor intra în legătură şi vor stabili canale de comunicare pentru a evita eventuale incidente nedorite. De asemenea, am căzut de acord că reprezentanţii armatelor noastre trebuie să poarte un dialog foarte curând. În al doilea rând, am discutat despre ceea ce ne-au spus preşedinţii noştri cu privire la promovarea unui proces politic în Siria. Cu toţii vrem o Sirie democrată, unită - o Sirie care este casă pentru toate grupurile etnice şi pentru toate confesiunile, ale căror drepturi să fie respectate. Avem, în schimb viziuni diferite despre cum să ajungem în acest punct”, a spus Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

Asemenea explicaţii nu par să convingă anumite ţări din regiune. Arabia Saudită, spre exemplu, i-a cerut Rusiei să înceteze de îndată operaţiunea militară din Siria şi a reproşat că printre victimele raidurilor s-au numărat civili.

Suntem profund îngrijoraţi de operaţiunile militare desfăşurate azi de forţele ruseşti în Homs şi Hama, locuri în care forţele ISIS nu sunt prezente. Aceste atacuri au dus la numeroase victime nevinovate. Cerem încetarea imediată a lor. Cât despre ţările care susţin mai nou că s-au alăturat luptei împotriva terorismului ISIS, ele nu pot pretinde că fac asta şi, în acelaşi timp, să susţină terorismul regimului sirian şi al aliaţilor săi”, a spus Abdallah Al-Mouallimi, ambasadorul saudit la Naţiunile Unite.

Şi China a criticat ultimele evenimente din Siria.

Criza siriană are loc deja de cinci ani. Comunitatea internaţională nu poate privi fără să ridice un deget, dar nici nu trebuie să intervină arbitrar. Un acord politic este singura ieşire din criza siriană”, a spus ministrul chinez de Externe, Wang Yi.

Drumul avioanelor ruseşti până în Siria 

Ştim de săptămâni bune de existenţa avioanelor ruseşti în Siria. Am văzut imagini din satelit. Acum, vedem aceste avioane în acţiune, în primele raiduri ruseşti în Siria. Dar marea întrebare este: cum a reuşit Vladimir Putin să ducă toate aceste avioane de luptă în Siria?

Răspunsul nu-l avem de la ruşi, ci dintr-un raport american. Rusia a început să îşi pregătească operaţiunea militară din Siria încă din luna iulie. Atunci a demarat lucrările pentru infrastructura militară de care urma să aibă nevoie. Dovada cea mai bună: imaginile din satelit.

La începutul lunii septembrie, se construiau noi piste de aterizare pe aeroportul din Latakia.

Alte informaţii vin de la jurnalişti britanici de la publicaţia Vice. În august, a existat un transport rusesc care a trecut prin Bosfor şi a adus la ţărmul Siriei blindate. Apoi, şase avioane uriaşe de transport militar de tip Antonov An-124 creat un pod aerian între Rusia şi Siria. Au cărat zeci de avioane de luptă din Sevastopol şi alte baze ruseşti în Latakia, Siria, spun jurnaliştii de la Vice. Transporturile au putut fi urmărite chiar pe FlightRadar.com, site-ul pe care oricine poate monitoriza traficul aerian. Ruta acestor transporturi a ocolit spaţiile aeriene ale Turciei, Greciei, Bulgariei şi Ciprului.

Ruta a trecut, în schimb, prin spaţiul aerian al Iranului. Apoi deasupra Irakului, au oprit emiţătoarele avioanelor de luptă, pentru că nu aveau permisiune de a traversa spaţiul aerian irakian. Când au intrat în spaţiul aerian al Siriei, transporturile au fost escortate de aviaţia siriană până au aterizat în Latakia. Totul, sub supravegherea unui avion-radar israelian, mai scrie Vice.com.

Aşa a avut loc cea mai mare mobilizare de forţe ruseşti în altă ţară de la destrămarea Uniunii Sovietice.

Care sunt taberele

Marea problemă a războiului din Siria este că e greu să îţi mai dai seama cine cu cine luptă şi care sunt alianţele. Trei cuvinte au devenit extrem de greu de definit: „rebel”, „terorist”, „civil”. Fără o definiţie a inamicului acceptată de toate părţile implicate, cu cine negociezi pacea?

Patru ani şi jumătate de război în Siria şi nicio brumă de speranţă că pacea e aproape. Iar situaţia din teren e teribil de încurcată.

Pe scurt: armata siriană se luptă cu rebelii şi cu Statul Islamic. Coaliţia condusă de Statele Unite are ca ţintă principală Statul Islamic. Noul actor, Rusia, atacă tot Statul Islamic, dar oficialii americani acuză că şi rebelii sunt ţinta raidurilor ruseşti.

Ajungem la actorii mai mici şi iţele se complică şi mai mult. Kurzii din Siria se luptă eficient cu Statul Islamic. Dar ei sunt ţinta Turciei, partenerul americanilor în lupta împotriva Statului Islamic.

În acest moment, există foarte multe ţări implicate în acest conflict.

La sol, armata siriană este susţinută de Rusia, care îi oferă personal şi armament. Mai este susţinută de Iran, care oferă experţi militari. Acest triunghi Assad-Putin-Rouhani are ca aliate unele miliţii din regiune, cum ar fi Hezbollah, din Liban, sau brigăzile Abu al-Fadl al-Abbas, din Irak. De partea cealaltă, rebelii au fost antrenaţi şi au primit bani şi armament de la următoarele ţări: Arabia Saudită, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Statele Unite.

În aer, situaţia stă în felul următor: aviaţia pro-Assad a efectuat mii de raiduri împotriva poziţiilor rebele. Pe urmă, Statele Unite, Marea Britanie, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Franţa, Arabia Saudită au atacat din aer Statul Islamic. În paralel, Turcia a bombardat şi poziţiile kurde din Siria, chiar dacă militanţii kurzi sunt singurii care au reuşit să recupereze oraşe controlate de ISIS. În fine, Rusia tocmai a început şi ea raiduri în Siria. Oficial, ţinta sunt jihadiştii din Statul Islamic. Neoficial, spun oficiali americani, atacurile i-ar viza şi pe rebeli, adică pe principalii duşmani ai lui Bashar al-Assad.

Aşa arată războiul din Siria în acest moment: o ţară sfâşiată la propriu şi la figurat de atât de multe războaie mai mici încât e greu de crezut că toate aceste ţări mai ştiu pe cine atacă şi împotriva cui se apără.

Siria, fără 5,4 milioane de oameni

Peste 220.000 de oameni au murit în patru ani de război în Siria, conform Organizaţiei Naţiunilor Unite. Realitatea exactă este imposibil de cunoscut. Nimeni nu mai ştie ce se întâmplă de fapt acolo. Sugestive sunt însă două imagini publicate în The Economist. Două imagini din satelit cu Siria. Una din martie 2011, momentul începerii războiului, alta e de anul acesta. În numai un an, a dispărut lumina, curentul electric. Odată cu lumina, s-a dus şi viaţa din aceste oraşe distruse.

The Economist a obţinut nişte statistici ONU încă nepublicate care susţin că populaţia Siriei a ajuns la 16,6 milioane de oameni. Înainte de război, era de 22 de milioane.