Sari la conținut

DOSAR INTERNAȚIONAL | Papa Francisc și Patriarhul Kiril, întâlnire istorică în Cuba

 Au în spate comunităţi uriaşe pe care le desparte un mileniu de neînţelegeri. Dincolo de influenţa lor în rândul credincioşilor, Patriarhul Kiril şi Papa Francisc sunt extrem de puternici şi din punct de vedere politic.

Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, președintele Departamentului de Relații Externe al Bisericii Rusiei: „Patriarhia Moscovei şi Sfântul Scaun sunt bucuroase să anunţe că, prin voia Domnului, Sfinţia Sa, Patriarhul Kiril al Moscovei şi al întregii Rusii, şi Sfinţia Sa, Papa Francisc, se vor întâlni în 12 februarie”.

Cu aceste câteva cuvinte a fost anunţat un moment istoric, o premieră în aproape o mie de ani. Capul Bisericii Catolice şi cel al Bisericii Ortodoxe Ruse se vor întâlni pentru prima oară de la Marea Schismă, evenimentul care a împărţit lumea creştină între est şi vest. O întâlnire care vine după multe încercări eşuate din trecut şi după doi ani de noi negocieri secrete între Vatican şi Moscova.

Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk: „Întâlnirea dintre primaţii Bisericilor Ortodoxă Rusă şi Romano-Catolică se pregăteşte de mult timp şi va fi prima astfel de întâlnire din istorie. Ea va marca o etapă importantă în relaţiile dintre cele două biserici”.

Papa Francisc şi Patriarhul Kiril vor petrece împreună două ore şi jumătate. Nu la Vatican, nici la Moscova şi nici măcar în Europa. Întâlnirea istorică va avea loc pe un aşa-numit „teren neutru”, adică aeroportul din Havana, Cuba. Asta pentru că înaltul prelat rus e într-o vizită oficială în Cuba, în vreme ce suveranul pontif face o escală la Havana în drumul lui spre Mexic, unde va sta cinci zile.

Părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului: „Un teren neutru, care să aibă o însemnătate pentru ambele părţi a fost mereu varianta luată în calcul pentru această întâlnire. Cuba este, desigur, în afara Europei, ceea ce e un aspect interesant, dar este, în mod cert, la intersecţia lumilor de azi.

După o întrevedere privată, cei doi vor semna o declaraţie comună şi vor susţine discursuri. Dar, deşi întâlnirea liderului lumii catolice cu patriarhul celei mai populate biserici ortodoxe are o importanţă religioasă extrem de mare, miza politică este şi mai mare. Cei doi lideri vor vorbi despre pacea mondială, precum şi despre persecutarea creştinilor în Orientul Mijlociu. Dar cele mai sensibile subiecte vor fi cu siguranţă cele legate de rolul Rusiei în războaiele din Ucraina şi Siria.

Papa Francisc: „Urmăresc cu mare îngrijorare soarta dramatică a populaţiilor civile implicate în luptele grele din iubita noastră Sirie, care sunt forţate să lase totul în urmă pentru a scăpa de ororile războiului. Fac apel la comunitatea internaţională să depună toate eforturile posibile pentru a aduce la masa negocierilor toate părţile implicate în acest conflict. Doar o soluţie politică va putea garanta că va exista un viitor de reconciliere şi pace în această ţară dragă şi sacrificată”.

Într-un interviu pentru Corriere della Sera, Suveranul Pontif vorbea despre întâlnirea cu Patriarhul Kiril ca despre o şansa de a-i îmbrăţişa din nou pe „fraţii ortodocşi”. Dar nu numai.

Trebuie construite punţi. Pas cu pas. Până se ajunge să fie strânsă mâna celui care se află de cealaltă parte. Punţile sunt durabile şi contribuie la pacea (în lume, n.r.). Zidurile, nu. Acestea trebuie distruse, nu construite. Ele sunt sortite căderii, unul după altul. Să ne gândim la cel de la Berlin. Părea etern şi a căzut într-o zi”, a declarat suveranul pontif, care a vorbit din nou despre "războiul mondial pe bucăţi" cu care ne confruntăm. El a adăugat că Rusia, dar şi China pot face mai mult pentru pace.

În trecut, au existat papi care s-au întâlnit cu Patriarhul Constantinopolului, considerat în mod simbolic liderul Bisericii Ortodoxe, dar o întâlnire cu Partiarhul Moscovei a fost, până acum, o misiune imposibilă.

Primul papă latino-american din istorie

Papa Francisc este primul papă latino-american din istorie. Primul papă iezuit şi primul papă din afara Europei din ultimii 1270 de ani. A devenit suveran pontif tot în urma unei premiere în epoca modernă: „demisia” lui Benedict al XVI-lea, la începutul anului 2013. El a adus un suflu nou în Biserica Catolică pe care şi-a exprimat dorinţa să o reformeze.

Alegerea Papei Francisc, pe 13 martie 2013, a marcat mai multe premiere în istoria Bisericii Catolice. Născut în 1936 în Argentina, din părinţi imigranţi italieni, Francisc este primul Papă din America Latină, primul Papă iezuit, primul Papă din emisfera sudică şi primul suveran pontif din afara Europei de după anul 741.

Fost tehnician chimist şi paznic într-un club de noapte înainte să se dedice bisericii, Jorge Mario Bergolio a adus la Vatican aer proaspăt de reformă. Francisc este un altfel de papă. De o modestie remarcabilă, a ales să stea la Vatican într-un apartament pentru musafiri, şi nu în luxoasa reşedinţă papală.

De când a fost ales, a militat pentru nevoiaşi şi pentru cei afectaţi de conflicte. În nenumărate rânduri, Suveranul Pontif s-a arătat îngrijorat de problema migraţiei şi felul în care statele europene o abordează.

Nu în ultimul rând, Papa Francisc a făcut apel la înţelegere şi cooperare între state pentru oprirea războaielor, a extremismului şi a fundamentalismului.

Papa Francisc: „Multe tensiuni au apărut la orizont. Mă gândesc mai ales la gravele neînâelegeri care au apărut în regiunea Golfului Persic, precum şi îngrijorătoarele teste militare făcute în peninsula Coreea. Este speranţa mea ca acestea conflicte să asculte de vocea păcii şi să se ajungă la acorduri. + Pe de altă parte, devine din ce în ce mai evident că doar o acţiune politică comună şi aprobată va putea fi capabilă să oprească răspândirea extremismului şi fundamentalismului, care dau naştere atacurilor teroriste ce face numeroase victime, nu doar în Siria şi Libia, dar şi în alte state precum Irak şi Yemen”.

Totodată, ideile sale reformatoare par să capete un contur tot mai clar. Papa a spus despre homosexualii nu sunt „păcătoşii lumii”. El a creat totuşi o controversă după ce s-a întâlnit în timpul vizitei în Statele Unite cu o funcţionară de la un oficiu de stare civilă din Kentucky. Femeia a refuzat să oficializeze căsătorii între persoane de acelaşi sex şi a fost trimisă la închisoare. ÎA fost o întâlnire pe care Vaticanul a încercat s-o păstreze secretă. După noianul de critici, purtătorii de cuvânt ai suveranului pontif au spus că doamna respectivă a făcut parte dintr-un grup de zeci de persone care s-au văzut cu Papa la Washington.

Pe de altă parte, suvernul a făcut apel la iertarea femeilor care au făcut avorturi şi a promis că va simplifica procedurile de divorţ. Şi a mai păşit pe un tărâm tabu atunci când le-a spus credincioşilor „să nu se mai înmulţească precum iepurii”.

Papa Francisc insistă ca femeile să aibă un rol mai mare în Biserică şi a promis că va face lumină în scandalurile de pedofilie. Până acum însă, el nu a reuşit să facă mare lucru în această privinţă, iar cazuri de abuzuri sexuale în sânul bisericii continuă să apară.

Nu în ultimul rând, Banca Vaticanului a fost implicată în mai multe scandaluri de spălare de bani. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, un preot, fost angajat al Sfântului Scaun, a fost arestat recent în Italia pentru o fraudă de 30 de milioane de euro.

În aproape trei ani de Pontificat, Francisc a vizitat deja 20 de ţări, printre care Cuba, Bolivia, Ecuador, Statele Unite, Brazilia, Israel, Palestina, Franţa, Turcia şi Filipine. Slujba de la Manila din ianuarie 2015 a adunat peste şase milioane de oameni şi a devenit, astfel, cel mai mare eveniment papal din istorie.

„Mitropolitul tutunului”

Teoretic, nu Patriarhul Kiril este liderul lumii ortodoxe. Acest titlu simbolic îi revine Patriarhului Constantinopolului, Bartolomeu I. Dar motivul pentru care patriarhul Moscovei este atât de important şi pentru care şi întâlnirea cu Papa Francisc contează atât de mult este că Biserica Ortodoxă Rusă are cam 60% din toţi credincioşii ortodocşi din lume. Iar liderul tuturor acestor oameni, adică Patriarhul Kiril, este un personaj deosebit de interesant.

Conduce, de fix şapte ani, cea mai mare comunitate de creştin-ortodocşi din lume: 150 de milioane de oameni dintr-un total de aproximativ 250 de milioane. A impresionat prin iscusinţa cu care a apropiat Biserica Ortodoxă de stat, în mandatele lui Vladimir Putin, dar şi pentru felul în care a ştiut să stabilizeze relaţia cu Vaticanul. De cealaltă parte, a fost implicat în mai multe scandaluri şi a fost acuzat de un stil de viaţă extravagant. Acesta este, pe scurt, Patriarhul Chiril al Moscovei şi al Întregii Rusii, care poate fi considerat al doilea cel mai puternic rus, după Vladimir Putin.

Vladimir Mihailovici Gundiaev, căci acesta este numele laic al şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, s-a născut în 1946 la Leningrad, actualul Sankt Petersburg, de unde e originar şi Vladimir Putin. A absolvit "cum laude" Academia Teologică din oraş în 1970. A urcat în ierarhia bisericii şi a fost, pe rând, arhiepiscop şi mitropolit de Smolensk şi de Kaliningrad. În 1989, a fost numit şi preşedinte al Departamentului de Relaţii Externe al Bisericii Rusiei. Din această funcţie, s-a întâlnit cu Papa Benedict al XVI-lea, în 2005.

A devenit liderul Bisericii Ortodoxe Ruse la 1 februarie 2009, după moartea Patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei. Şi lumea e, ăn general, de acord că a luat multe măsuri de reformă administrativă a Bisericii.

Şi acum, controversele, pentru că nu sunt deloc puţine. A fost acuzat de legături strânse cu KGB-ul, pe toată perioada sovietică, legături pe care le-a negat.

Pe urmă, jurnaliştii ruşi l-au acuzat pe kiril că, la mijlocul anilor 90, a făcut o adevărată afacere din privilegiul Bisericii de a importa ţigări în regim de duty free.

Acest lucru se întâmpla pe vremea când Kiril conducea Departamentul de Relaţii Externe al Bisericii Rusiei. Coordonat de Kiril, importul de ţigări fără taxe vamale a fost atât de profitabil pentru biserică, încât veniturile generate au fost estimate a fi între 1,5 şi 4 miliarde de dolari. Aşa a primit Kiril porecla de „Mitropolit al tutunului”. Într-un interviu din 2002, prelatul a negat că ar fi beneficiat personal de aceşti bani şi s-a plâns că era victima unei campanii politice.

Kiril s-a implicat şi în scandalul Pussy Riot. După ce trei membre ale unei trupe feministe au fost arestate, în 2012, pentru că au cântat o melodie anti-Putin într-o catedrală din Moscova, Kiril a spus că tinerele făceau munca lui Satana şi că trebuiau pedepsite.

Tot în 2012, Patriarhului Moscovei a făcut o declaraţie despre care s-a vorbit mult şi cu uimire în lumea întreagă. Putin este un „miracol de la Dumnezeu”, spunea liderul ortodox, care i-a criticat pe adversarii preşedintelui rus.

Dar poate cele mai intens mediatizate şi controversate declaraţii ale Patriarhului Kiril sunt cele legate de homosexuali.

Mai nou, a pus şi o parte din ascensiunea grupării teroriste Stat Islamic tot pe seama acceptării homosexualităţii în lumea occidentală, care a devenit o „civilizaţie fără Dumnezeu”. Acesta este motivul care îi împinge pe tineri către extremism, a mai spus Patriarhul Kiril.

Nu doar declaraţiile, ci şi accesoriile Patriarhului au fost intens discutate. Un ceas de lux care dispărut de la mâna lui în nişte fotografii oficiale. Iată două fotografii cu aparent identice. Există o singură diferenţă: una de 30 de mii de dolari În cea din stânga, vedem la mâna Patriarhului un ceas Breguet. O dovadă a opulenţei care a provocat un val de reacţii extrem de critice în toată lumea. Ca să scape de gura lumii, biserica a decis să facă o minune cu ajutorul Photoshop. Ceasul a dispărut în poza din dreapta, dar reflexia lui în masă a rămas. O gafă care nu a făcut decât să înrăutăţească situaţia.