Sari la conținut
News Alert

Dosar internațional | Reţeaua lui Putin. Strategia infiltrării în Europa

Rusia construieşte o structură similară Internaţionalei Comuniste - COMINTERN, organizație menită a fi un instrument de coordonare a activităților comuniste din întreaga lume. Este o informaţie dintr-un raport al serviciilor secrete din Cehia şi publicată de jurnaliştii Der Spiegel. Doar că, spre deosebire de sovietici, Vladimir Putin şi-a concentrat atenţia spre partide europene de dreapta si extremă dreapta. În Franţa, de exemplu, se poate baza oricând pe Marine le Pen. În Marea Britanie, e liderul UKIP, Nigel Frage. În Germania, Lutz Bachmann şi gruparea extremistă Pegida îl susţin şi îl admiră. Iar în Ungaria, Vladimir Putin poate conta aproape oricând pe Viktor Orban, liderul-problemă din Uniunea Europeană.

Vladimir Putin ademeneşte extrema dreaptă din Europa

Până în 2007, premierul de la Budapesta îl considera pe Vladimir Putin o ameninţare pentru securitatea Europei. Acum, Viktor Orban vede în liderul de la Kremlin un partener strategic.

Prietenia politică dintre Viktor Orban şi Vladimir Putin înfurie constant Occidentul, cu atât mai mult cu cât liderul maghiar o afişează ostentativ în cele mai tensionate momente dintre Rusia şi Occident. Când Vestul a decis sancţiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, Ungaria a făcut un mare pas lateral.

„Politica sancţiunilor urmată de Occident ne provoacă nouă mai mult rău decât Rusiei (..) În politică, acest lucru înseamnă să te împuşi singur în picior”, spunea Viktor Orban.

Într-o perioadă extrem de tensionată dintre Vladimir Putin şi liderii europeni, premierul maghiar l-a primit pe preşedintele rus la Budapesta. Se întâmpla în februarie 2015. Nu doar că Orban a sfidat poziţia UE când l-a întâmpinat pe liderul rus cu braţele deschise, dar a şi semnat acorduri cu el. Apoi, a criticat, cu Putin alături, decizia Uniunii Europene de a izola Rusia.

„Ungaria are nevoie de Rusia. Cooperarea şi bunele relaţii nu sunt doar în interesul Ungariei, ci şi al întregii Europe. Excluderea Rusiei din Europa nu e rezonabilă”, spunea Viktor Orban în februarie 2015.

Felul în care abordează Viktor Orban relaţia cu Moscova este răsplătit de Vladimir Putin. Rusia vinde Ungariei gaze naturale la un preţ mult mai mic faţă de media la nivel european. Un discount important, în condiţiile în care Ungaria cumpără de la ruşi 65% din gazele de care are nevoie.

„Vreau să subliniez importanţa Ungariei ca piaţă de desfacere pentru Rusia şi ca ţară de tranzit pentru gazele ruseşti. Această importanţă nu a scăzut, suntem deschişi la dialog în ceea ce priveşte o nouă rută de tranzit a gazelor către Europa”, a spus Vladimir Putin.

La câteva luni după controversata vizită a lui Vladimir Putin în Ungaria, Viktor Orban s-a dus în Rusia. L-a primit premierul Dmitri Medvedev. Amândoi au avut un singur lucru de spus: că ţările lor au rămas prietene.

„În ciuda problemelor pe care le avem acum cu Uniunea Europeană, relaţia noastră cu Ungaria este stabilă şi una de prietenie”, spunea Dmitri Medvedev.

„În ciuda tuturor problemelor, poziţia noastră este că Ungaria a reuşit să salveze tot ce era bun şi se putea salva din prietenia noastră”, a adăugat Viktor Orban.

În Franţa, Vladimir Putin şi-a găsit un susţinător în preşedinta Frontului Naţional, Marine Le Pen. Ea îl consideră pe liderul de la Kremlin un adevărat patriot, un om curajos care respectă suveranitatea poporului său.

„Împărtăşesc cel puţin o parte a viziunii economice a lui Vladimir Putin. Asta este adevărat, dar nu se întâmplă de ieri. Frontul Naţional nu şi-a schimbat niciodată poziţia în acest subiect. Am primit cu plăcere sosirea unui guvern care nu a servit aparatul comunist şi care a dezvoltat o economie patriotică. (Spuneţi că îl admiraţi ca persoană.) Da, admir capul limpede pe care îl are. Pentru că are loc un război rece împotriva lui dus de UE la cererea Statelor Unite, care îşi apără propriile interese. Îl admir, pentru că a reuşit să redea mândria şi mulţumirea unei mari naţiuni care a fost umilită şi persecutată timp de 70 de ani. E simplu. Cred că sunt lucruri la care trebuie să te uiţi cu atitudine pozitivă sau cel puţin imparţială”, a spus Marine Le Pen, preşedinta Frontului Naţional.

Declaraţiile pro-Putin ale lui Marine Le Pen ar putea avea la bază şi sponsorizările pe care Frontul Naţional le-ar fi primit din Rusia. O anchetă a Rise Project şi Organized Crime and Corruption Reporting Project arată că Frontul ar fi primit o sponsorizare de două milioane de euro. Se întâmpla cam în aceeaşi perioadă în care Marine Le Pen susţinea independenţa Crimeei.

Trebuie să încetăm să incriminăm Rusia, trebuie să o tratăm ca pe un interlocutor care are ceva de spus”, spunea Marine Le Pen în 2015.

Frontul Naţional nu ar fi singura formaţiune extremistă care ar fi primit bani din partea Moscovei. Sume importante ar fi ajuns şi în Marea Britanie la UKIP, în Ungaria la Jobbik şi în Grecia, la Zori Aurii. Formaţiunile NPD din Germania şi Ataka din Bulgaria ar fi beneficiat şi ele de banii Moscovei, potrivit organizaţiilor neguvernamentale.

Rise Project spune că schema prin care miliarde de dolari au ajuns la organizaţiile extremiste din Europa era bine pusă la punct. 19 bănci din Rusia ar fi fost implicate în operaţiunea de spălare de bani, prin care 10 miliarde de dolari ar fi ajuns în Uniunea Europeană, în perioada 2011 - 2013. Totul, cu ajutorul băncii Moldindconbank din Republica Moldova, în conturile căreia cele 19 instituţii financiare din Rusia virau diverse sume. De aici, banii ajungeau la o altă bancă din Letonia, adică în interiorul Uniunii Europene.

De altfel, preşedintele UKIP Nigel Farage se numără şi el printre susţinătorii lui Vladimir Putin şi i-a acuzat pe europeni că au provocat revoltele din Ucraina.

„În lunga listă a eşecurilor şi contradicţiilor în politica externă din ultimii ani, inclusiv bombardarea Libiei şi dorinţa de a-i înarma pe rebelii din Siria, se află şi provocarea inutilă a lui Vladimir Putin. Acest imperiu european care caută mereu să se extindă şi-a exprimat dorinţa de a pune mâna pe Ucraina cu ceva ani în urmă. Pentru ca totul să fie şi mai rău, unele state NATO vor la rândul lor ca Ucraina să adere la Alianţă. Am încurajat direct revolta din Ucraina care a dus la înlăturarea de la putere a lui Ianukovici şi acest lucru a provocat reacţia lui Vladimir Putin. Morala poveştii: dacă înghionteşti ursul rusesc cu un băţ, să nu te miri că va reacţiona. Haideţi să nu mai continuăm să-l provocăm pe Putin, fie că ne place sau nu de el”, spunea recent Nigel Farage.

În Italia, Matteo Salvini, liderul formaţiunii extremiste Liga Nordului, se opune ferm sancţiunilor impuse Rusiei. El consideră Moscova partenerul natural al Europei şi formaţiunea lui Vladimir Putin drept o organizaţie soră.

„Italia exportă în Rusia în fiecare an mărfuri în valoare de 10 miliarde euro, iar aceste sancţiuni economice, acest embargou, care nu are niciun sens, vor costa Italia cel puţin două miliarde de euro numai din punctul de vedere al exportului. Ceea ce înseamnă mii de locuri de muncă pierdute, ceea ce înseamnă că Renzi, în timp ce stă la palavre cu sindicatele, prin faptul că aderă la aceste sancţiuni economice, nu face altceva decât să lase în stradă câteva mii de muncitori. Prin urmare, voi merge acolo ca să-i spun lui Putin că, din punctul nostru de vedere, Rusia este o ţară prietenă. Aşadar, discutăm unii cu alţii, nu ne certăm între noi”, a spus Matteo Salvini.

Matteo Salvini a vizitat Crimeea după anexare. Apoi, s-a dus la Moscova, unde a fost primit la Kremlin de preşedintele rus. În final, s-a fotografiat în Piaţa Roşie îmbrăcat într-un tricou cu chipul lui Putin.

În Ungaria, în afară de Viktor Orban, Putin mai are un aliat: Vona Gabor, preşedintele Jobbik, formaţiune de extremă dreapta. El consideră Rusia „un gardian al adevăratelor valori europene şi o contrapondere la trădătoarea Uniune Europeană”.

Iar liderul partidului neonazist „Zori Aurii” din Grecia, al cărui logo aminteşte de svastica lui Hitler, pledează pentru „o alianţă naturală” cu Moscova.

Vladimir Putin şi-a făcut susţinători şi în Bulgaria: partidul Ataka şi liderul său Volen Siderov. După ce Putin a revenit la Kremlin, în 2012, acesta a declarat că Rusia este conduscă în cele din urmă de cine trebuie.

Prietenii din Germania: PEGIDA

PEGIDA - adică „Patrioți europeni împotriva islamizării Occidentului” - este o grupare extremistă şi antiimigraţie înfiinţată în 2014 în Germania. Nu ezită să-şi arate susţinerea şi admiraţia faţă de Vladimir Putin. Liderul PEGIDA a cerut, la un moment dat, inclusiv ca Germania sa nu mai fie condusă de Angela Merkel, ci de Vladimir Putin. Oficialii din Berlin avertizeaza constant că PEGIDA e un periculos rezervor de xenofobie.

Nemulţumiţi de politica Angelei Merkel în privinţa refugiaţilor, protestatarii ar fi făcut oricând schimb de lideri cu Rusia. Liderul PEGIDA, Lutz Bachmann, e un admirator al liderului rus şi al modului în care conduce ţara. La mitingurile mişcării pe care el o conduce, steagurile Rusiei sunt nelipsite.

Gruparea extremistă şi antiimigraţie a fost fondată în octombrie 2014, în Dresda. Ţintele PEGIDA sunt islamul, imigranţii, presa, elitele politice şi multiculturalismul. Simpatizanții mişcării vor înăsprirea condițiilor de primire a cererilor de azil, înăsprirea legilor pentru imigranții delincvenți şi puteri mai mari pentru poliție. Primele manifestaţii adunau maximum 300-500 de oameni. Treptat, gruparea a câştigat tot mai mulţi simpatizanţi. Acum, la protestele convocate de PEGIDA se adună şi zeci de mii de oameni.

Politicienii ne atacă, ne defăimează şi folosesc cele mai murdare tactici ca să ţinem gura închisă. Ne-au ameninţat cu moartea, ne-au atacat vehiculele şi casele, am fost traşi prin noroi, dar suntem tot aici. Am venit aici, o să rămânem aici şi o să triumfăm. O să triumfăm”, a spus Lutz Bachmann, liderul PEGIDA.

Lutz Bachmann este un personaj controversat şi cu un trecut tumultos. Născut în 1973 la Dresda, în ceea ce atunci era Germania de Est, Bachmann a crescut într-o familie de muncitori. Este fiul unui măcelar, a făcut cursuri de bucătar şi de grafician, a jucat fotbal în liga profesionistă pentru echipele din Dresden şi Düsseldorf. Lutz Bachmann are cazier pentru 16 spargeri, şofat sub influenţa alcoolului, trafic de cocaină şi acte de violenţă. În 1998, el a fost condamnat la închisoare, dar a fugit în Africa de Sud de unde a fost deportat în Germania. Aici, a fost închis vreme de aproape doi ani.

Acum, Lutz Bachmann deţine o companie de relaţii publice şi publicitate pe care a fondat-o în 1992.

Mişcarea creată de Bachmann în 2014, PEGIDA, şi-a deschis filiale şi şi-a găsit adepţi în mai multe oraşe din Germania. Cancelarul german Angela Merkel a făcut apel la populaţie să nu cedeze în faţa propagandei antiislam, xenofobe şi antiimigraţie. La rândul său, vicecancelarul Sigmar Gabriel Pegida a spus că PEGIDA subminează bazele democraţiei, folosind tehnici împrumutate din arsenalul de luptă a naziştilor.

În 1989, sute de mii de oameni au manifestat pentru democraţie şi libertate şi împotriva unei dictaturi în care copiii trăiau în frică. Din nou, oamenii mărşăluiesc în fiecare luni şi strigă: "Noi suntem poporul!". Ce vor ei să spun: "Voi, ceilalţi nu aveţi loc aici din cauza culorii pielii, religiei." Aşa că le spun tuturor celor care iau parte la astfel de manifestaţii: nu urmaţi apelul lor, pentru că ei au în suflet idei preconcepute, răceală şi chiar ură”, a spus Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Moscova se poate baza pe Farage

Nigel Farage, un alt populist al Europei, conduce Partidul Independenţei din Marea Britanie. Pe scurt, UKIP. Este un fan declarat al preşedintelui Vladimir Putin, liderul pe care îl admiră cel mai mult. Deopotrivă detestat și aplaudat pentru viziunea sa antiimigraţie şi pentru dorinţa de a scoate Regatul din Uniunea Europeană, Nigel Farage a primit o lovitură dură anul trecut când, la parlamentare, UKIP a reuşit să obţină un singur loc în legislativul de la Londra.

Nigel Farage e politician vechi în Marea Britanie. A intrat de tânăr în politică. A cochetat din şcoală, apoi s-a şi înscris în Partidul Conservator, pe care însă l-a părăsit în 1992 după ce premierul de atunci, John Major, a semnat Tratatul de la Maastricht. Documentul a marcat o nouă etapă în procesul de creare a „unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei”. Nigel Farage nu era de acord cu acest lucru. La un an după ce a plecat de la conservatori, a înfiinţat Partidul Independenţei Marii Britanii.

Credem în naţiune, în autoguvernare, credem în democraţie, într-o guvernare responsabilă, în punerea pe primul loc a intereselor oamenilor. Acest lucru înseamnă o politică responsabilă de control a graniţelor UE, să ne asigurăm că oamenii potriviţi şi în număr acceptabil vin în Marea Britanie. Mai presus de toate, credem că politicile britanice au luat-o complet razna. Am renunţat să ne conducem singuri ţara în faţa unor instituţii de la Bruxelles care acum fac majoritatea legilor noastre”, spunea Nigel Farage în decembrie 2014.

În 2006, a fost ales preşedintele UKIP. A renunţat la funcţie în 2009, ca să se pregătească pentru alegerile generale din 2010. Rezultatul a fost un eşec, dar partidul l-a vrut înapoi, în fruntea UKIP. Ce nu s-a schimbat niciodată e discursul lui radical.

Nu învinovăţesc niciun imigrant care vine în Marea Britanie din estul Europei în căutarea norocului. Avem o criză a locuinţelor, ştiţi că trebuie să construim o casă nouă la fiecare 7 minute pentru a face faţă actualului nivel al imigraţiei. Trebuie să schimbăm relaţia cu Europa într-una comercială şi de prietenie şi să luăm înapoi controlul frontierelor”, este mesajul său.

„Am fost întrebat dacă aş fi îngrijorat dacă un grup de români s-ar muta lângă mine. Dacă ai locui în Londra, cred că şi tu ai fi”, mai spunea el.

Liderul UKIP s-a opus categoric deschiderii pieţei muncii pentru români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014.

Aşadar, anul viitor, deschidem uşa României şi Bulgariei. Aceste lucru înseamnă ofertă excendentară pe piaţa forţei de muncă neşcolarizate, supraîncărcarea sistemului de sănătate, a şcolilor şi, da, din păcate, înseamnă şi mai multe infracţiuni”, spunea Nigel Farage.

Născut şi crescut în Kent, Nigel Farage a urmat cursurile Colegiului Dulwich. Are reputaţia unui om care preferă băuturile tari, cluburile de striptease şi a scăpat la limită de moarte de trei ori: în urma unui accident de maşină, a unui cancer testicular şi a unui accident aviatic. Liderul UKIP este tată a patru copii rezultați din două căsnicii. A doua soţie, Kirsten, este fosta sa asistentă personală.  

Liderii europeni vs. Vladimir Putin

Indiferent de câţi membri de extremă dreapta din Europa a reuşit Vladimir Putin să atragă de partea sa, liderul de la Kremlin rămâne, pentru Bruxelles, o sursă de instabilitate, insecuritate şi ameninţare. 

„În Europa, Rusia a ales să calce în picioare legile internaţionale şi să se amestece în afacerile unui stat suveran. Acest lucru ne ameninţă stabilitatea şi prosperitatea. Vom continua să punem presiune pe Rusia să rezolve acest conflict pe cale diplomatică şi în acelaşi timp vom continua să susţinem Ucraina pe calea reformelor, inclusiv cu asistenţă financiară”, spunea David Cameron, premierul Marii Britanii.

Vedem o Rusie tot mai hotărâtă în Est, o Rusie care a investit masiv în apărare în ultimii ani şi care a arătat de asemenea dorinţa de a folosi forţa militară pentru a schimba frontierele în Europa şi este pentru prima dată când se întâmplă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, spunea și Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

În final, Putin este cel care ar câştiga pentru că lui Putin îi place o Europă divizată”, a spus Guy Verhofstadt, europarlamentar, liderul grupului ALDE.

Practic, Rusia este în stare de război cu Europa. Acest lucru înseamnă că trebuie să ajutăm Ucraina să lupte, să se apere, să-şi apere teritoriul, poporul, s-o ajutăm militar, în special cu tehnică militară, pentru că astăzi Ucraina poartă un război pentru întreaga Europă”, a spus Dalia Grybauskaitė, preşedintele Lituaniei.

Citiți și: 

EXCLUSIV. Un român, în casa lui Alexander Litvinenko. Ce i-a spus spionul rus despre Putin și România
Experţi americani: România e o ţintă a Rusiei