Sari la conținut

Dosar internațional | Rusia vs. Occident. Războiul pentru resurse

Pe frontul războiului hibrid cu Occidentul, Vladimir Putin a declanşat o bătălie teribilă cu importurile din Uniunea Europeană, importuri interzise de Moscova după ce Vestul i-a impus sancţiuni economice.

Cam tot ce vine din UE trebuie distrus!” e strategia acestei lupte. Ce înseamnă? Înseamnă, de pildă, tone de fructe perfect comestibile distruse de autorităţi. Sunt imagini care i-au înfuriat pe ruşi, oameni care trăiesc din ce în ce mai greu. Oameni care suferă chiar şi de foame!

„Afirmarea recentă a puterii ruseşti în relaţia cu Vestul ar putea veni cu preţul instabilităţii interne. (...) Cum importurile de alimente s-au prăbuşit la jumătate în Rusia la o zi de la ordinul lui Putin, mulţi au criticat Kremlinul pentru că distruge mâncare într-o perioadă în care ruşii se confruntă cu presiuni economice şi financiare tot mai intense. Dacă Moscova va continua cu această operaţiune, protestele vor deveni tot mai ample”, se arată într-o analiză Stratfor.

Dar Vladimir Putin nu s-a oprit la alimentele aduse ilegal din Uniunea Europeană. După fructe, autorităţile au ars şi flori din Olanda. Au spus despre ele că ar fi infestate.

Rusia a replicat cu propriile sancţiuni faţă de Uniunea Europeană şi Statele Unite în august 2014. A fost răspunsul lui Vladimir Putin la pedepsele economice ale Occidentului pentru agresiunea Moscovei în Ucraina.

Principalele importuri interzise sau restricţionate de Kremlin sunt cele de alimente, ceea ce a dus la creşteri foarte mari de preţuri pentru mâncarea ruşilor. Cărnurile de porc şi de pui, peştele, lactatele, dar şi legumele au fost produsele cele mai lovite de interdicţii.

Importatorii au găsit, însă, metode de a ocoli sancţiunile şi au început să treacă marfa prin ţări precum Belarus, unde schimbă eticheta privind ţara de provenienţă.

Economia se clatină

După un an de izolare şi sancţiuni economice, dublate de o prăbuşire a preţului petrolului şi a monedei naţionale, economia Rusiei se clatină.

PIB-ul a scăzut cu 4,6% în al doilea trimestru din 2015, faţă de acelaşi interval din 2014. Este cea mai neagră perioadă din ultimii şase ani şi un pericol foarte mare pentru regimul Vladimir Putin.

Când a venit la putere, în anul 2000, Vladimir Putin a moştenit de la Boris Elţin o ţară în colaps economic. Fostul regim a fost acuzat că a lăsat economia depedentă de resursele naturale, mai ales de petrol şi gaz. Situaţia nu s-a schimbat nici în cei 15 ani de când ţara este condusă de Vladimir Putin.

„Resursele minerale şi materiile prime au cel mai mare potenţial pentru dezvoltarea economică a ţării. În secolul al XXI-lea, cel puţin în prima parte a lui, economia rusească îşi va păstra orientarea tradiţională spre materiile prime”, scria Vladimir Putin în 1996, în singura carte pe care a semnat-o vreodată. Pentru această lucrare, care expune gândirea economică a lui Vladimir Putin, a fost acuzat de plagiat.

În 1998, Rusia câştiga 28 de miliarde de dolari din gaz şi petrol. În 2005, veniturile depăşeau 243 de miliarde. Acum, însă, Putin riscă să piardă pariul pe materiile prime. Gazprom, multă vreme cea mai eficientă armă a politicii externe ruseşti, a raportat anul trecut o scădere a veniturilor nete de 86%, potrivit Bloomberg. Mulţi analişti spun că acesta este începutul sfârşitului pentru regimul Vladimir Putin.

Acum, în Rusia, puterea de cumpărare continuă să scadă, iar rata şomajului este de 5,4%. Unii analişti spun că Rusia se confruntă acum cu o criză economică mult mai gravă decât cele din 1998 şi 2008, doi ani negri pentru ruşi.

Peste toate acestea, Rusia a primit astăzi o nouă lovitură. Moneda naţională s-a depreciat până la cel mai scăzut nivel din ultima jumătate de an. La deschiderea bursei de la Moscova, rubla s-a prăbuşit în raport cu dolarul şi cu euro. Potrivit Interfax, a pierdut 2,86 la sută faţă de moneda americană şi 3,63 la sută faţă de moneda euro. Este pentru prima dată în ultimele şase luni când dolarul s-a vândut cu 65 de ruble, iar euro cu 72 de ruble. Analiştii economici pun această devalorizare pe seama scăderii preţului la petrol pe pieţele mondiale, dar şi pe seama devalorizării yuanului, moneda naţională a Chinei.

Tineretul, pregătit pentru apărarea patriei

Deşi economia ţării scârţâie din toate încheieturile, iar recesiunea bate la uşă, Federaţia Rusă investeşte sume uriaşe în aşa-numitele cluburi patriotice şi şcoli de pregătire pentru apărarea patriei. Potrivit unei investigaţii jurnalistice, aceste programe ar beneficia de 260 de milioane de dolari anual. De anul trecut încoace, numărul înscrierilor la şcolile militare, unde sunt şase candidaţi pe un loc, s-a dublat. La fete, concurenţa este uriaşă: 30 pe un loc.

Pregătirea pentru apărarea patriei începe din copilărie. În Federaţia Rusă există o mulţime de cluburi patriotice, unde copii între 5 şi 15 ani, băieţi şi fete deopotrivă, învaţă cum să-şi servească ţara nu doar în teorie, ci şi în practică. Învaţă să mânuiască tot felul de arme, iar periodic merg în tabere de antrenament.

În taberele de pregătire pentru apărarea patriei, copiii călăresc, trag cu arcul, aruncă la ţintă cuţite. Fac şi ore de religie, dar cu preoţi militari. La final, primesc diplome de merit.

Unul dintre sutele de cluburi patriotice din Rusia e „Sfântul Spiridon Triumfătorul”. A fost înfiinţat în 2011 la Lomonosov, lângă Sankt Petersburg, şi funcţionează în catedrala oraşului. Seara, după programul şcolar, copii între cinci şi 17 ani învaţă arte marţiale, cum să mânuiască arme şi cum să supravieţuiască în condiţii dificile.

Educaţia pentru apărarea patriei nu e deloc ieftină. Cele 12 mari programe, derulate în 2015, costă Rusia 170 de milioane de ruble, adică aproape trei milioane de dolari. În prezent, se lucrează la bugetul pentru perioada 2016-2020, care s-ar putea ridica la 29 de milioane de dolari, adică 5,8 milioane de dolari pe an.

Cluburile patriotice sunt doar o parte dintr-un program mai amplu, care cuprinde şi şcoli militare pentru liceeni. Patronate de Ministerul Apărării, aceste şcoli funcţionează din 2009 sub umbrela unui uriaş ONG, care în 2014 a organizat 6500 de acţiuni patriotice şi 8000 de evenimente sportive. La toate acestea au participat peste 200.000 de tineri.

Adolescenţii participă la întreceri de motociclism sau orientare în spaţiu, învaţă să tragă cu pistoale, puşti, arcuri, arbalete sau să sară cu paraşuta.

La finalul antrenamentelor, care sunt extrem de dure, tinerii ruşi primesc certificate care arată că sunt apţi de serviciul militar.

În viitor vor fi cursuri şi pentru piloţi de avioane şi lunetişti, iar tinerii vor avea acces şi la o punte militară, complet echipată, pe o navă din Flota Nordului.

Statisticile arată că, în ultimii ani, interesul tinerilor pentru aceste programe a crescut foarte mult. Bugetul nu a fost publicat niciodată, dar jurnaliştii de la Medusa Project, care au investigat ani la rând programele pentru apărarea patriei, spun că ar fi vorba de peste 250 de milioane de dolari anual.

De la patriotism la naționalism extrem

Jocul cu patriotimul e unul periculos. Riscă să ducă la naţionalism extrem, care să îl încurce inclusiv pe cel care a pornit totul. Adică pe Vladimir Putin. Reportajul ,,Feţele Patriotismului din Rusia, de la nostalgie la agresiune”, în fișierul video atașat mai jos.