DOSAR. Propaganda, arma eficientă a războiului modern. Armand Goșu: La noi e și multă prostie. Jurnaliștii români nu cunosc media rusească

Data publicării:
TV-1

Unele războaie au fost câştigate cu arme. Altele, cu minţi strălucite care au condus armate. Dar în epoca războaielor hibride, cum este cel din Ucraina, conflictele se câştigă şi pe un alt front: cel al comunicării în masă. Este un război al informaţiilor. Arma cea mai eficientă e propaganda. Iar Rusia are un arsenal fabulos din acest punct de vedere. E suficient să ne uităm peste graniţă, la ce s-a întâmplat în Ucraina de la Euromaidan încoace. Dar şi ţările din jurul Ucrainei sunt atinse de aparatul de propagandă al Kremlinului. Ţările baltice sunt un exemplu foarte bun.

România, în schimb, ţine foarte bine piept acestei propagande. Cel puțin aşa a spus Hans Klemm, propunerea preşedintelui american pentru postul de ambasador în România. Diplomatul a vorbit despre acest subiect în timpul audierii sale din Senatul american.

Ron Johnson, senator SUA, republican: „Prima deplasare cu o delegaţie a Congresului pe care am făcut-o, la două luni după ce mi-am început mandatul, a fost în Georgia, Ucraina, Estonia, Letonia şi Lituania. Şi era foarte evident când vorbeam cu reprezentanţii acestor ţări că Rusia făcea demersuri foarte vizibile - nu încerca să le ascundă deloc - pentru a destabiliza aceste democraţii. Propaganda este foarte importantă. Ce măsuri putem lua? Încep cu dumneavoastră, domnule ambasador Klemm.

Hans Klemm, ambasadorul nominalizat pentru România: „Vă mulţumesc, domnule senator. În România, nu există o populaţie cu legături puternice cu Rusia. De fapt, relaţia dintre Rusia şi România a fost, în mod istoric, tensionată. Din start, românii nu au o înclinaţie spre propaganda rusească. Conform sondajelor de opinie, românii sunt mult mai proamericani, de exemplu. Simpatiile lor faţă de Rusia sunt remarcabil de scăzute”.

Diplomatul american are dreptate când spune că românii nu au o afinitate pentru Rusia. Este corect şi să spunem că e un motiv care nu ne face la fel de vulnerabili în faţa propagandei ruseşti precum sunt ucrainenii sau moldovenii, de exemplu. Există doar 23.000 de etnici ruşi în România. DAR! - şi există un „dar” la declaraţia ambasadorului: România nu este tocmai trecută cu vederea în planul de propagandă al Kremlinului.

Sputnik News și-a propus să aibă filială în România

Sputnik News, adică grupul media internaţional lansat în 2014 pentru a înlocui Vocea Rusiei, este format din site-uri de ştiri şi posturi de radio. Această platformă media colosală finanţată de Kremlin vrea să se instaleze în 130 de oraşe, din 34 de ţări. Pentru planul pe 2015, şi-a propus să aibă conţinut în 30 de limbi, iar româna se numără printre ele.

Harta arată toate oraşele în care Sputnik News şi-a propus să deschidă staţii şi birouri regionale. Bucureştiul este şi el pe această hartă.

Scopul declarat al acestei expansiuni media globale este să continue tradiţia propagandei sovietice şi să contracareze poziţiile proamericane agresive ale presei occidentale, spune şeful Sputnik News, vedeta TV Dmitri Kiseliov.

Cum arată propaganda rusă

Actori care joacă roluri în ştirile despre războiul din Ucraina. Un tanc „luat” din timpul revoltei care a avut loc în China în 1989 şi prezentat ca fiind în Donbas din 2014. Scenete cu Vladimir Putin, ajutat de jurnalişti să pară eroul poporului rus. Aşa arată propaganda şi manipularea Mscovei.

Şi aşa a încercat televiziunea publică din Rusia, spre exemplu, să demonstreze că avionul Malaysia Airlines a fost doborât anul trecut de forţele ucrainene, şi nu de rebelii ruşi, cum au arătat anchetele internaţionale.

Avionul pe care ruşii îl arătau la televizor este, de fapt, luat de pe internet. Imaginea a fost ulterior prelucrată digital pentru a avea sigla Malaysia Airlines. Dar cine s-a ocupat de Photoshop nu a fost foarte atent la detalii şi a pus logo-ul greşit.

Războiul hibrid din Ucraina a turat la maximum maşinăria mediatică a regimului rus. Aşa am ajuns să vorbim din nou, ca un deja-vu al perioadei sovietice, despre războiul informaţiilor. Iar Ucraina şi apărarea nu au fost singurele ţinte ale presei controlate de Vladimir Putin.

Şi moravurile occidentale au avut parte de acelaşi tratament. O televiziune rusească a difuzat anul acesta un material în care spunea că americanii îşi expun băieţii intenţionat la comportamente homosexuale.

Imaginile reale difuzate în Statele Unite arătau un camion uriaş de jucărie agăţat de tavanul camerei unui copil, a cărui reacție este, evident, de încântare.

Imaginile care au apărut la televizor în Rusia: în locul camionului, în camera băiatului au apărut desene cu bărbaţi goi.

Anual, Kremlinul investeşte sume uriaşe în maşinăria propagandă. Perla coroanei este televiziunea Russia Today, cu staţii în toată lumea şi programe în zeci de limbi. În 2015, Russia Today a primit din partea Moscovei aproape 6,5 miliarde de ruble. În euro, înseamnă 240 de milioane. Dar mecanismul e mult mai complex.

„Unde ţi-e frica atunci când eşti înconjurat de războaie pe toate fronturile?/ Eşti Putin, eşti atât de Putin!...." - este referendul unei melodii cântate de o frumoasă artistă rusoaică.

Un alt exemplu de propagandă rusă puteți urmări aici

Antipropaganda Vestului

Conştiente că nu pot sta cu mâinile în sân în acest război al informaţiilor, mai multe state europene pornesc şi ele la luptă. Polonia şi Olanda vor să lanseze împreună un post TV de limbă rusă. Misiunea este clară: să combată propaganda rusească.

Şi televiziunea publică din Estonia are de gând să lanseze un canal în limba rusă în această toamnă, conform The Guardian.

Iar Uniunea Europeană, acuzată în ultimul an că nu a făcut mai nimic împotriva propagandei ruseşti, are un proiect nou. Serviciul European de Acţiune Externă, un fel de Minister de Externe de la Bruxelles, a lansat un departament de comunicare care va promova politicile şi valorile europene în Rusia şi în statele din Vecinătatea Estică. Este vorba despre Ucraina, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Belarus şi Republica Moldova. Acestea sunt, desigur, ţările din prima linie a acestui război al informaţiilor.

Un exemplu concret de manipulare

Un exemplu concludent despre cum funcţionează propaganda rusească şi cum poate fi contracarată vine de la BBC. În timpul dramaticelor lupte din estul Ucrainei, presa rusă a dus adevărate campanii de dezinformare, prezentând ştiri trunchiate şi chiar mincinoase. Totul, cu scopul de a dovedi că armata ucraineană ucide civili, inclusiv copii. O investigaţie jurnalistică realizată de BBC a demonstrat că în spatele acuzaţiilor era pură propagandă.

Reporter BBC: Trei copii au murit în urma unui bombardament de artilerie al forţelor ucrainene asupra unor zone din Donbas locuite de civili. Anunţul a fost făcut astăzi de către comandanţii Republicii Poporului din Doneţk. O fată de 10 ani a fost omorâtă în regiunea Petrovski din Doneţk. Sunt extrem de interesată să aflu ce s-a întâmplat cu acea fetiţă de 10 ani despre care reţelele media au scris fără încetare că ar fi fost omorâtă în urma bombardamentelor.

- A murit în bombardamentul de artilerie.

- Unde s-a întâmplat acest lucru?

- În districtul Petrovski.

- Ne-aţi putea da unele detalii? Ne puteţi pune în contact cu familia?

- Nu, nu voi face acest lucru, în niciun caz.

- De ce?

- Pentru acei oameni este o tragedie. Şi nu-mi place când unii se joacă cu tragedia oamenilor.

- A murit imediat sau în spital?

- Imediat. Imediat, pe loc.

- Când s-a întâmplat acest lucru? Alaltăieri?

- Alaltăieri, da. De altfel, chiar şi preşedintele Republicii a vorbit despre acest lucru.

Vom merge în acea zonă din Doneţk şi vom încerca să găsim familia.

- Bună ziua! Mă scuzaţi, suntem de la televiziune. Se spune că o fetiţă de 10 ani a fost omorâtă în această zonă?

- Dragă, am auzit, da, la televizor, dar nu ţi-aş putea spune unde stătea.

- Nu ştim unde a stat.

- Ştiţi unde stă?

- Nu.

- Aţi auzit această poveste?

- Nu. Nu am auzit nici măcar bombardamentul. Am auzit de el la TV, dar noi nu l-am auzit.

- Deci, nu aţi auzit nimic?

- Se spune că s-a dat la TV. Muncim aici de la 8 la 16, dar nu am auzit nimic.

- Sincer, nu ştiu.

 - Cum a murit?

- Din cauza bombardamentelor.

- Ieri?

- Alaltăieri. Sincer, nu am auzit bombardamentul. Am fi ştiut dacă s-ar fi întâmplat ceva. Poate că s-a întâmplat în altă parte? Informaţiile se răspândesc repede aici. Am fi ştiut dacă s-ar fi întâmplat aici.

- Au avut loc bombardamente alaltăieri?

- Nu ştiu. Nu-i spune!

- De ce?

- Prin urmare, au avut sau nu loc bombardamente?

- S-a auzit o explozie ieri, dar a fost linişte alaltăieri.

Prin urmare, toată lumea a auzit despre acest lucru, dar nimeni nu ştie unde s-a întâmplat. Un loc în care cu siguranţă merită să verificăm este morga oraşului.

- Bună ziua! Am dori să vă punem câteva întrebări despre acea fetiţă de 10 ani care a fost omorâtă în urmă cu câteva zile.

- Nu ştiu unde este.

- Nu ştiţi? Cadavrul ei nu a fost adus aici? Toţi morţii sunt aduşi aici?

- În general, da. Poate că a fost dusă în alt loc.

- Există un alt loc unde să poată fi dusă?

- Eu nu ştiu nimic.

Ne aflăm într-o excursie pentru presă, organizată de forţele rebele. Sunt foarte mulţi jurnalişti ruşi aici. Este o bună ocazie să le cerem detalii cu privire la moartea unei fetiţe despre care toţi au relatat.

- S-a întâmplat cumva să vă ocupaţi de un subiect despre o fetiţă care a murit în urma unui bombardament?

- Nu există.

- Cine nu există?

- Fetiţa.

- Nu există?

- Nu.

- Nu a murit?

- Nu.

- Ce vreţi să spuneţi? Doar aţi relatat subiectul.

- Am fost nevoiţi să o facem...

Te obişnuieşti cu minciunile în acest război, dar uneori cinismul, cum este cel din acest caz, este pur şi simplu uluitor. Sunt oameni cu care am stat de vorbă şi care cred că acea fetiţă a murit. Acesta este genul de informaţie pe care o primesc, care alimentează ura ce conduce acest război.

Trei canale de televiziune ruseşti au relatat povestea fetiţei. Le-am întrebat ce dovezi au avut. Unul dintre ele - NTV - ne-a spus că tot ceea ce a făcut a fost să citeze purtători de cuvânt oficiali ai rebelilor. Celelalte nu au răspuns.

Armand Goșu, istoric: Aș pune pe semnul prostiei aceste episoade de propagandă rusească în România

Jurnaliştii români nu cunosc media rusească şi de multe ori nişte notiţe firave, undeva în subsolurile online ruseşti, în România capătă o încărcătură simbolică pe care acele ştiri nu o au, este de părere istoricul Armand Goșu.

În opinia sa, propaganda rusă în România se face într-o măsură foarte mică deocamdată, dar asta ţine şi de standardul jurnaliştilor români care de multe ori nu fac decât să promoveze tipul acesta de propagandă prin menţionarea diverselor relatări, cum a fost cazul Vocea Rusiei sau presa rusă, atâta cât scrie despre România.

„Cu atât mai grav e faptul că unele din aceste exerciţii s-au realizat prin intermediul mediei publice. Avem o televiziune publică ce a relatat asta, avem o agenţie publică de presă care a preluat materiale. La noi e şi multă prostie. Aş pune sub semnul prostiei aceste episoade de propagandă rusească”, a spus Armand Goșu la Digi24.

El a comentat în emisiunea „Jurnalul de Seară”, declarațiile ambasadorului nominalizat pentru România, Hans Klemm, pe tema expunerii României la propaganda rusească.

„Declaraţia viitorului ambasador al SUA la Bucureşti a fost făcută într-un context special. Să nu uităm că nu a fost doar ambasadorul României la acea discuţiei, ci şi viitorul ambasador în Polonia, în Estonia, deci s-a creat un context de interes pentru Europa Centrală şi de Est, pentru ţările din apropierea graniţei cu Rusia. Nu avea cum să nu fie întrebat şi viitorul ambasador american în România în chestiuni care ţin de revenirea în forţă a Rusiei”, a arătat Armand Goșu.

El spune că propaganda rusă are mai multe obiective: să inducă o stare de teamă, să inducă neîncredere în forţele proprii, să macine voinţa opiniei publice, încrederea în guvernanţi, în propriile forţe, în aliaţii proprii.

„Deocamdată, vârful de lance al propagandei ruseşti în România, în ultimii ani, se concentrează pe prezenţa militară americană în România. De România se vorbeşte în zona rusă, militarii ruşi amintesc România vorbind de NATO. România nu e singularizată decât foarte rar în discursul belicos al propagandei rusești”, a subliniat Armand Goșu.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri