Sari la conținut

Economia chineză, ameninţată de speculaţii

Deranjul de pe bursa de la Shanghai este strâns legat de politicile guvernului de la Beijing, care a căutat o soluţie pentru companiile supraîndatorate. În loc să ia noi împrumuturi, acestea au început să se finanţeze prin vânzarea de acţiuni.

Si, pe bursa chineză sunt folosite extensiv instrumentele cu levier, care practic, înseamnă investiţii cu bani nedeţinuţi. Iar când bursa scade, pierderile devin cât se poate de reale şi generează un vârtej al vânzărilor.

În ultimii doi ani, investiţiile cu bani împrumutaţi au crescut de 9 ori, de la 35 de miliarde de dolari la 322 de miliarde de dolari. Efectul de levier poate aduce câştiguri foarte mari dacă investiţia este pe plus. Dar, pe de altă parte, dacă investiţia este pe minus, pierderile sunt amplificate, iar jucătorul din piaţă care s-a împrumutat trebuie să înapoieze banii pe care nu i-a avut niciodată.

Mulţi investitori chinezi au ajuns în această situaţie în ultima lună, când indicele bursei de la Shanghai s-a prăbuşit cu 30%. Anterior fusese umflat de investiţiile pe datorie. Creşterea de la începutul anului până la punctul în care a început picajul a fost de 54%.

De altfel, China a ajuns o economie a banilor împrumutaţi. Datoria combinată a statului, a populaţiei şi a companiilor private a crescut de la 158% din PIB în 2007 la 282% din PIB în 2014, potrivit unei estimări McKinsey care ia în calcul şi aşa-numitul sistem financiar din umbră, adică împumuturile care nu sunt acordate prin bănci.

La un nivel atât de mare al datoriilor, orice problemă riscă să se propage în lanţ. Deocamdată, Beijingul încearcă să ţină măcar pieţele lichide, însă printre măsurile luate de autorităţi sunt şi unele controversate.

De exemplu, investitorii pot folosi proprietăţi şi alte bunuri fizice ca să garanteze împrumuturile pe care le iau pentru achiziţia de acţiuni. Este un mecanism periculos, asemănător cu cel care a aruncat Statele Unite şi mai apoi întreaga lume în criză, în 2008. Dacă în Statele Unite garanţiile erau credite ipotecare acordate unor persoane care nu aveau cum să îşi achite ratele iar gajul era departe de valoare de piaţă, în China sunt acceptate pe post de garanţie clădiri cu o valoare incertă. Pentru că pe piaţa imobiliară chineză s-a construit mult şi inutil de-a lungul anilor. Astfel, pe baza acestor ipoteci se pot construi produse financiare care să piardă legătura cu valoarea de bază şi să se umfle până acolo încât se pierde contactul cu realitatea.

Astăzi, ambele burse din China, cea din Shanghai şi cea din Shenzhen, au fost pe creştere după ce Beijingul a anunţat măsuri de susţinere a pieţei. Lichiditate eliberată de Banca Centrală a Chinei va fi folosită pentru achiziţia de acţiuni. Însă, problema supraîndatorării rămâne nerezolvată, în timp ce administraţia de la Beijing continuă să aibă o atitudine rezervată faţă de conceptul de faliment.