Sari la conținut

Ediție specială Jurnalul de seară. Ce cred românii din Grecia despre situația în care se află țara

 

Ediția specială a emisiunii Jurnalul de seară a început cu o intervenție telefonică a jurnalistului Cristian Tudor Popescu. El a semnalat o asemănare în privința Greciei și României.

Există un lucru comun între criza din Grecia și cea din România. Din toată demagogia cu accente de naționalism stângist a lui Tsipras pe care a prezentat-o la Bruxelles acum două zile, e de reținut o singură frază, banii de la UE au ajuns în mică măsură la poporul grec, ei au ajuns la bănci și la oligarhi și la persoane bine plasate. Aceeași situație o avem acum în România, ne găsim în grotesca conjunctură în care simplii cetățeni ai țării care au probleme în a-și plăti întreținerea, se uită cum se încaieră principalii oameni în stat pe creșterea salariilor lor”, a spus Cristian Tudor Popescu, la Digi24.

Primul invitat al lui Cosmin Prelipceanu a fost Ana-Maria Cuciureanu, preşedinta Asociației Femeilor Românce din Grecia, care trăiește de zece ani în această țară.

Ea a spus că oamenii care au ieșit vineri seara în Piața Syntagma - și ies seară de seară acolo - sunt aceiași oameni care au votat NU la referendumul de duminică, când peste 60% s-au opus măsurilor de austeritate cerute de creditori.

Acum spun NU guvernului, oamenii sunt dezamăgiți de guvernul Tsipras, a transformat un NU într-un mare DA. Oamenii își manifestă nemulțumirea în situația în care nu există schimbări, speranța lor e să rămână în euro și să adopte aceste măsuri de austeritate”, a spus Ana-Maria Cuciureanu.

Ea a mai spus că cele cinci luni de guvernare ale guvernului condus de Alexis Tsipras au avut o tentă populistă și de susținere a poporului, dar că acest plan a fost greșit din start.

Ana-Maria Cuciureanu a adăugat că nu există încredere în Uniunea Europeană din partea grecilor.

Aceste măsuri vin să le completeze pe cele existente. E o completare a planului anterior, mi se pare greu să impui acestui popor noile măsuri, dincolo de faptul că UE le va accepta sau nu, rămâne și varianta poporului”, a subliniat Ana-Maria Cuciureanu, adăugând că poporul este nemulțumit că împrumuturile anterioare nu au ajuns în buzunarele lor.

Însă Ana-Maria Cuciureanu consideră că votul exprimat categoric în favoarea NU a însemnat o demonstrație a iubirii de țară.

Citiți și Alexis Tsipras, apel către parlamentarii din partidul său: „Ne confruntăm cu decizii cruciale”

Raluca Luca, contabilă la o multinațională, a spus că nu înțelege care a fost motivul referendumului de duminică.

Domnul Tsipras a luat în considerare vocea Greciei sau nu? Rezultatele referendumului au fost evidente - procent de 62%. Grecia a vorbit, dumnealui a luat în considerare ce au spus grecii? Din ce am citit, nu”, a spus ea.

Cei care sunt de partea UE vor accepta măsurile, dar să fie implementate de sus în jos, toată lumea să contribuie. Cei care susțin ieșirea Greciei din zona euro nu au idee ce îi așteaptă. Toată responsabilitatea e pe umerii acestui Guvern”, a menționat ea.

Raluca Luca mai crede că guvernul lui Alexis Tsipras are o agendă ascunsă.

„Mi-am dat seama de acest lucru de duminică seara, când Varoufakis a ieșit a doua zi după referendum, sunt curioasă să aflu motivul, un motiv oficial există, dar cred că problema e mult mai adancă”, a întărit ea.

Totodată, ea și-a exprimat speranța că Guvernul va asculta vocea poporului și că va lua cea mai bună hotărâre.

Căderea Greciei a fost mult mai dureroasă decât a României. Soluția viabilă este Uniunea Europeană. Soluția drahmei nu e logică și nici de viitor”, a mai spus Raluca Luca.

„Nu mai există alți lideri”, a conchis ea.

CORESPONDENȚĂ DE LA ATENA. Grecia a capitulat în fața creditorilor. Planul de reformă seamănă cu propunerile respinse de greci la referendum

Cornelia Aşantei, de profesie inginer, trăiește de trei decenii în Grecia. Ea a fost tranșantă: „Grecii au avut de făcut două alegeri, una proastă și una catastrofală. Tsipras a ales-o pe cea proastă, dar care ne-a salvat de GREXIT. Între două rele s-a ales cea mai puțin rea”.

Ea a adăugat că Alexis Tsipras nu era pregătit pentru ce avea de întâmpinat. Dar Cornelia Așantei speră că lucrurile nu vor continua ca în ultimii cinci ani în privința noilor măsuri, dacă acestea vor intra în vigoare.

Sper că ce s-a întâmplat în Grecia să fie o lecție pentru cei care iau decizii, oricum Grecia e un exemplu pentru Europa, de ce a ajuns aici, ce a încercat să facă, este un exemplu de neurmat”, a mai spus ea.

De exemplu, grecii nu au fost întrebați dacă vor să plătească pentru redeschiderea televiziunii publice, iar Cornelia Așantei speră că nu se vor continua aceste greșeli.

În privința referendumului, ea consideră că Alexis Tsipras a vrut să câștige timp.

„Lumea nu a știut ce votează, toată lumea se întreba, nu a existat o prezentare a planului, inițial nu a fost tema votului afară sau nu din Europa, ci dacă suntem de acord... s-a înțeles că votul a fost sau nu contra Europei. Mișcări hazardate”, a mai spus Cornelia Așantei.

CORESPONDENȚĂ DE LA ATENA. Reforme contra finanțare. Pensionarii greci, furioşi pe decizia guvernului

Roxana Goicea, jurnalist, a spus că lumea nu se aștepta la decizia lui Alexis Tsipras să ia o decizie contrară rezultatului referendumului.

Este multă teamă în rândul grecilor, dublată de incertitudine. În fiecare zi grecii stau la cozi ca să-și scoată cei 50 de euro din bancomate.

Teama e sporită pentru că băncile anunță că nu vor mai avea numerar, grecii sunt tensionați, dar nu atât de tensionați pentru că pot scoate acei 50 de euro, vor să limiteze nivelul pierderilor, în cazul unei restructurări a datoriei și o reținere a sumei din bănci”, a explicat Roxana Goicea.

„În Grecia, sistemul bancar nu funcționează ca la nivel european. În instituțiile publice, sistemul informațional nu e organizat, sunt teancuri de dosare, sunt functionari care caută ore în șir un document. Nu poți cumpăra nimic online decât dacă ai card de credit”, a mai spus ea.

Creditorii internaționali discută planul de austeritate propus de Grecia

Mihai Dohotar, patron român al unei brutării din Atena, a vorbit despre cum se descurcă o firmă mică în condițiile economice actuale din Grecia: încasări foarte mici și cheltuieli chibzuite.

Grecii preferă să țină banii pentru zile mai negre, lumea e reținută la cheltuieli, cei 50, 60 de euro îi păstrează, îi scot pentru a avea bani lichizi. Cei care au bani mulți investesc și cumpără, de la aur până la mobilă”, a spus el.

„Distribuitorii noștri, în afara că acceptă plățile electronice, ne-au înțels, acceptă plăți mai mici, ne-au lăsat la liberă alegere să comandăm mai puțin. Cei mai afectați sunt crescătorii de animale. Stocurile existente – se aude – ajung până luni. Un prieten grec mi-a spus că taie animalele și să vândă carnea la un preț de nimic, cu banii câștigați pe carne să aibă să-și hrănească celelalte animale”, a mai spus Mihai Dohotar.

Nu poate funcționa economia cu băncile închise, a adăugat el. Trebuie recâștigată încrederea, pentru ca grecii să poate să aibă pofta de a cumpăra din nou, a mai spus Mihai Dohotar.

Imprevizibilă și schimbarea lui Tsipras, nimeni nu are încredere în schimbarea asta, toată lumea așteaptă să fie ceva în spatele acestei schimbări. Oamenii sunt supărați și sătui de promisiuni, de austeritate, orice s-ar spune pătura de mijloc și oamenii săraci au suferit foarte mult, pentru că au dus greul, impozitările, taxele au fost duse de pătura de mijloc”, a spus Mihai Dohotar, care a adăugat că familia lui nu mai are de unde să reducă cheltuielile: „Am rezistat datorită ambiției noastre de a rămâne pe piață. Mai este drum lung”.

Manifestație proeuropeană la Atena

Ciprian Bălțoiu, corespondentul Digi24 în Madrid, a relatat în direct despre cum se vede criza din Grecia în Spania.

Cosmin Prelipceanu a relatat o întâmplare petrecută în timpul unei pauze. Un medic care a studiat în România i-a văzut în timpul emisiunii și s-a oprit să le vorbească jurnaliștilor Digi24 aflați în Piața Syntagma.

Ne-a spus două lucruri impresionante. Primul: grecii au foarte mult umor. Omul ne-a zis așa, vă închipuiți că acum 20 de ani aveați voi nevoie de noi și acum avem noi nevoie de voi? I-am răspuns că e normal să avem nevoie unii de ceilalți, pentru că asta înseamnă solidaritate. Personajului nostru i-a plăcut foarte mult cuvântul solidaritate și-atunci ne-a spus: de când sunt probleme în Grecia, o singură persoană m-a sunat să mă întrebe dacă am nevoie de bani, o fostă colegă de la medicină, din Cluj, care acum este medic la Oradea; nici măcar fratele meu nu m-a sunat să mă întrebe dacă am nevoie de bani”, a relatat Cosmin Prelipceanu.

Sofia Tsesmelaki, medic stomatolog, și-a anunțat prietenii că în fiecare vineri din luna iulie va oferi consultație gratuită pentru copii, șomeri, pensionari sau oameni aflați în nevoie.

„Acest gest nu a fost numai din partea mea, mulți prieteni cu magazine au anunțat că vor da produse gratuit sau chiar medicamente”, a adăugat ea.

Sofia Tsesmelaki a mai spus că se așteaptă ca în perioada imediat următoare să fie alegeri anticipate, „dacă lumea nu va putea să reziste noilor măsuri”.

Ea a avut și un sfat pentru români.

Nu știu dacă leul este puternic sau nu, dar pe noi euro ne-a distrus. România mai are șanse și putere, (românii – n.r.) să nu își aleagă un politician care să închidă întreprinderile așa cum a fost la noi. Grecia nu mai produce nimic, să aleagă cu inima. Grecii nu au votat cu inima, ci cu interesul personal”, a spus Sofia Tsesmelaki.

Vladimir Putin critică modul în care UE a gestionat criza elenă

Adriana Roşca a fondat în 2003 o companie de consultanță în afaceri și cunoaște ce își doresc oamenii de afaceri eleni.

În ultimele șase luni a fost tragic, s-a sistat orice activitate comercială. A fost o perioadă în care reprezentanții noului guvern au trebuit să negocieze cu cei de la Bruxelles, cu prezentanții Troicii, astăzi nu o mai numim Troică, pentru că nu ne place. Le numim instituții, suntem buni în a boteza noile instituții, am impresia că și noul memorandum îl vom denumi în altceva – probabil un acord care să îndreptățească cerințele poporului elen”, a spus Adriana Roșca.

Ea a spus că se aștepta la o schimbare de 180 de grade a situației în ceea ce privește rezultatul referendumului și mai spune că noile măsuri vor duce la o recesiune și mai mare, dar că locul Greciei este în UE: „Nu cred că cineva ar putea s-o scoată afară”.

De asemenea, ea consideră că referendumul a fost „o carte jucată de guvern ca să-și atragă mai mulți simpatizanți, poporul este nemulțumit, măsurile nu favorizează pe nimeni și trebuiesc luate pentru a putea primi bani de la UE. Nu mai putem primi bani de la FMI pentru că condițiile sunt mult mai severe”, arată Adriana Roșca.

Despre faptul că Grecia importă jumătate din alimente, că PIB-ul depinde în proporție de cel puțin 20% de turism, Adriana Roșca a spus că oamenii de afaceri nu sunt de acord cu această comparație.

În Grecia au fost ajutați foarte mult de subvențiile venite din programele europene să nu mai lucreze. Într-adevăr, ramura grea din Grecia înseamnă turismul și transporturile maritime. Unitățile industriale sunt mult mai mici. Sunt foarte multe IMM-uri, cu până la 50 de angajați, foarte rar găsești o multinațională”, a spus Adriana Roșca.

În plus, sunt foarte mulți angajați și în sectorul public, ca de exemplu regia de apă și canal, de electricitate, care aparțin sectorului public, dar cu statut de particular pentru că sunt listate la bursă, a mai spus Adriana Roșca.

„Economia greacă lucrează după modelul ăsta de mult timp, cei care au analizat situația și-au dat seama că de fapt criza a început în 2008 și nu s-a terminat. Se continuă”, a subliniat ea.

Despre angajații din sectorul public, Adriana Roșca a spus că ei sunt puterea electorală: „Hotărăsc cine va fi următorul guvern”.

Adriana Roșca a subliniat că au fost făcute foarte multe greșeli și că doar cu recunoașterea greșelilor ar putea să îndrepte lucrurile.

Poporul elen cere instituțiilor o nouă șansă, nu cred că cere nici reducerea datoriei externe, nici o sumă de bani pentru a sta cu burta la soare. Grecii care într-adevăr lucrează, lucrează 12 ore pe zi. Sunt ceilalți care se fac că lucrează. Din păcate, se pare că e procentul mai mare al celor care se fac că lucrează. O să-i învățăm să lucreze. În Grecia s-a trăit ușor și bine pe datorii externe”, a adăugat Adriana Roșca.

Ea a mai spus că există o foarte mare dependență între oamenii de afaceri și oamenii politici, dar și că în Grecia nu s-a știut niciodată cine finanțează campaniile electorale.

Eu urmăresc situația din România și să știți că noi avem șansa de a fi pornit de la 0, grecii au pornit de la minus, minus, minus. Tot timpul li s-a dat, li s-a dat și s-a iertat. E o datorie continuă”, a adăugat Adriana Roșca, exemplificând prin faptul că unele datorii de la 1821 s-au plătit în 2007.

Urmează o nouă duminică importantă pentru Grecia, după referendumul de duminică: liderii celor 28 de țări ale Uniunii Europene se reunesc pentru a decide care va fi soluția la criza greacă.