Sari la conținut

Estonia nu a găsit niciun refugiat dornic să vină în această țară

Foto: Gulliver/Getty Images

Un ofițer de legătură eston a plecat luna trecută în Italia pentru a identifica migranți care ar accepta să fie transferați în Estonia, dar deocamdată nu a găsit în rândul lor persoane dispuse să primească azil în această țară baltică, a indicat un purtător de cuvânt al MAI de la Tallinn.

Conform deciziei Consiliul european pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 22 septembrie, din taberele de refugiați din Italia și Grecia trebuie relocați în următorii doi ani în statele blocului comunitar 160.000 de migranți proveniți din Siria, Irak și Eritreea. Cota ce revine Estoniei este de 550 de refugiați. 

Încă de la lansarea programului era clar că niciun refugiat nu va dori să vină în Estonia”, a declarat la un post local de televiziune ministrul leton de interne, Hanno Pevkur, amintind că majoritatea refugiaților care debarcă în Grecia și Italia doresc să ajungă în Germania sau Suedia. 

Tot marți, ONU și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) au anunțat că a fost trecut pragul de un milion de migranți din Africa, Orientul Mijlociu și Asia care au ajuns anul acesta în Europa. Dintre aceștia aproape 817.000 au debarcat în insulele grecești, iar majoritatea celorlalți în Italia. 

Dintre cei 160.000 de migranți care ar trebui relocați prin cotele obligatorii, până în luna noiembrie au fost redistribuiți numai 159. Prin urmare, acei lideri europeni care susțin sistemul cotelor obligatorii au cerut la Consiliul European de pe 17 și 18 decembrie grăbirea implementării acestui mecanism. În plus, unii dintre ei, cum este cancelarul german Angela Merkel, doresc să se instituie și un sistem automat de cote obligatorii permanente pentru redistribuirea tuturor migranților care vor veni de acum înainte în UE. 

Între timp, oficiali de la Berlin și Viena și-au reluat amenințările față de țările care nu preiau refugiați, respectiv Ungaria, Cehia, Slovacia și probabil Polonia după ce noul guvern de la Varșovia a anunțat că s-ar putea să refuze aplicarea cotelor, deși executivul precedent a votat în favoarea lor la Consiliul JAI. 

Astfel, pe lângă eventualele presiuni pentru reducerea fondurilor europene destinate acestor țări, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a evocat și posibilitatea ca Germania să ceară Comisiei Europene inițierea unor proceduri de infringement împotriva lor sau să sesizeze Curtea de Justiție a UE (CEJ). Ungaria și Slovacia au înaintat deja o plângere la CEJ, solicitând anularea acestor cote.