EXCLUSIV. Venezuelean care a trăit în România: Cozile îmi amintesc de perioada Ceaușescu 

Data publicării:
Foamete Venezuela GettyImages-477252243-4

Alfredo Padron a locuit în România cinci ani, între 1977 şi 1982 şi ştie ce însemană să stai la coadă şi să n-ai lumină. Dar parcă situaţia nu era atât de gravă, spune bărbatul, care a povestit că pâine nu se mai găsește în țara lui nici pe piața neagră.

„Normal ar fi să ne ducem ca toată lumea la alimentară. Acolo veţi găsi cozi imense care mă fac să-mi aduc aminte de vremurile mele în România, pe vremea lui Ceauşescu, când vedeam lumea făcând cozi imense ca să găsească produse alimentare. Eu le zic prietenilor mei că vremea pe care am trăit-o în România a fost ca un fel de premoniţie pentru ceea ce se întâmplă în ziua de astăzi aici, la mine. Îmi aduc aminte de economia la energie care se făcea în România. Opreau caloriferul la trei dimineaţa, la cămin. Dar, dacă băgai ceva în priză, era curent. Aici se opreşte absolut tot. Şi am ajuns la extrema la care preşedintele acesta absurd pe care îl avem a decretat că se lucrează, cel puţin în domeniul public, doar două zile pe săptămână, ca să facă economie de electricitate”, a explicat venezuelanul.

Bărbatul a explicat că situația a ajuns în punctul în care la ora 17.30 intră în casă, alături de familia lui, de teamă să nu fie agresați pe stradă.

„Este o năpastă. Este o nenorocire ceea ce se întâmplă acum cu cetăţenii din Venezuela. Noi, fiind o ţară cu cele mai mari rezerve de petrol din lume, ne vedem în situaţia de a nu găsi produse alimentare suficiente ca să ne întreţinem. Trăim zi de zi o năpastă, în privinţa siguranţei cetăţenilor, pentru că suntem pe mâna delincvenţilor. Noi avem acum o rutină în care mergem la locul de muncă, o ducem pe fetiţă la şcoală şi la 17.30, cel târziu, suntem acasă, închişi, pentru că altfel riscăm să fim furaţi, să fim bătuţi, să fim sechestraţi. Nu este niciun fel de siguranţă a cetăţeanului”, a spus Alfredo Padron.

Fotograful a explicat că traiul lor s-a redus la a supraviețui de pe o zi pe alta.

Nivelul nostru de trai a scăzut dramatic, pentru că noi acum avem inflaţia cea mai mare din lume. Ceea ce costă astăzi cinci sute, poimâine va costa 1.500. Nu exagerez deloc. Şi, bineînţeles că salariile, rămânând cât se poate de congelate - ca să spunem aşa - nu reuşesc să acopere dieta alimentară lunară cum ar trebui. Trăim numai pentru traiul zilnic. Adică să cumpărăm ceea ce se poate găsi pe piaţă”, a relatat bărbatul.

Alimentele de bază se găsesc doar pe piața neagră la prețuri mult mai mari decât cele normale, iar pâinea nu se mai găsește deloc.

„Alimentele de bază ale dietei noastre se găsesc normal pe piaţa neagră, pentru că lumea care lucrează nu are timp să stea ore în şir la o coadă ca să ia un kilogram de orez şi o jumătate de kilogram de carne, când apare. Deci, trebuie să optăm pentru planul B, care înseamnă să te duci pe piaţa neagră ca să cumperi bunuri cu preţuri de zece sau de douăzeci de ori mai mari decât ar fi normal. Problema cu pâinea este că nu se poate găsi nici pe piaţa neagră, pentru că în momentul de faţă este o foarte mare lipsă de faină, ca să se facă pâine. Făina de porumb, care este un fel de mămăligă la voi, pentru noi este o parte fundamentală a mâncării zilnice - pentru că noi facem un fel de pâine acasă, care se numeşte Arepa. Un kilogram este în mod normal 19 bolivari. Noi trebuie să îl cumpărăm de pe piaţa neagră cu 400 de bolivari”, a povestit venezuelanul.

Alfredo Padron a explicat că tinerii au început să plece din Venezuela pentru că nu văd un viitor cert pentru ei în țara lor.

Din ce în ce mai mulţi tineri pleacă din ţară pentru că nu văd un viitor clar pentru ei. Suntem în punctul în care emigraţia venezueleană în alte ţări a devenit o diasporă în care peste un milion şi jumătate de cetăţeni venezueleni, sunt împrăştiaţi în toată lumea, în toate ţările din lume, în clipa de faţă. Toţi cei care avem posibilitatea de a o face, ne-am gândit la un moment dat la această treabă. Eu sunt unul care, în mod personal, am un plan de a părăsi ţara. Dar nu se poate face de la o zi la alta. Aceasta este o treabă care trebuie planificată mult, trebuie meditat bine şi căutat resursele cu care să pleci”, a spus fotograful. 

Sărăcie cruntă într-o țară bogată

Venezuela este acum o ţară în pragul falimentului şi în plin dezastru economic şi social. Imaginile și mărturiile de acolo ne arată că totul a devenit imposibil: să mănânci, să te însănătoşeşti, să scapi cu viaţă când te atacă hoţii.

Venezuela este ţara unui experiment politic: socialismul bolivarian. Numele vine de la Simon Bolivar, liderul revoluţionar venezuelan din secolul al XIX-lea. Revoluţia bolivară a fost începută de Hugo Chavez, la sfârşitul anilor '90 și acum este continuată de succesorul lui Chavez, Nicolas Maduro.

Foarte important de reținut este că Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol din lume. Tocmai de aici a și pornit marea greşeală a socialismului venezuelan: toată economia ţării a fost construită doar în jurul resurselor de petrol. 95% din exporturi sunt reprezentate de petrol. Dar preţul barilului e departe azi de cel din 2008, când a fost vârful, iar Venezuela oricum a vândut mereu un petrol mai ieftin.

Aşadar, cu o economie dependentă de petrol şi cu politici economice populiste şi complet nesustenabile, dezastrul a fost inevitabil. Rata inflaţiei va depăşi anul acesta 720%, potrivit Fondului Monetar Internațional. Un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, iar restul ţării a ajuns să se bată pe mâncare şi să-şi petreacă zilele la cozi.

Experimentul politic din Venezuela a avut, deci, nevoie de mai puţin de două decenii pentru a arăta că nu le oferi oamenilor bunăstarea şi egalitatea pe care le-o promite.

Citiți și: 
Situaţie disperată în Venezuela. Oamenii stau la cozi păziţi de soldaţi
Venezuela, două luni de stare de urgenţă. Liderul de la Caracas invocă un complot al SUA
Foamete în Venezuela. Presă: Oamenii prind porumbei, câini şi pisici pentru a se hrăni
Săptămâna de lucru de două zile, adoptată în Venezuela

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri