Sari la conținut

Factorii generatori de conflicte sau revoluţii care pot destabiliza regiuni întregi

Victoria lui Donald Trump în cursa prezidenţială din Statele Unite, votul pentru Brexit şi alegerile care urmează în mai multe ţări mari pot schimba rapoartele de putere în lume. Însă, factorii politici nu sunt singurii care influenţează scena mondială.

Economia, schimbările demografice şi chiar schimbările climatice pot duce la apariţia de conflicte sau revoluţii care pot destabiliza regiuni întregi. Iar influenţa economiei diferă de la o ţară la alta. Dacă un stat mai puţin dezvoltat devine şi mai sărac, nemulţumirea populaţiei se poate transforma foarte uşor în revoltă. În schimb, dacă statele deja bogate reuşesc să îşi întărească economia ar putea să devină mai izolate unele de altele.

Securitatea mondială şi industria de apărare sunt influenţate de mai multe tendinţe mari care şi-ar putea face simţită prezenţa şi mai clar în perioada următoare pe o scenă geopolitică tot mai complicată, arată un studiu PriceWaterhouseCoopers.

Poate cel mai important rol este cel al economiei. Potrivit studiului, unele ţări se apropie de un nivel de dezvoltare economică suficient de mare cât să le aducă şi o independenţă militară mai mare. Îşi permit armament din ce în ce mai performant fără să mai aştepte ajutorul unor super-puteri în caz de conflict. Însă, într-o lume în care creşte sentimentul de izolare între ţări, iar tratatele comerciale sunt denunţate, o independenţă militară poate duce la o slăbire a alianţelor deja existente şi la o redesenare a sferelor de influenţă. Pentru România, care este dependentă de forţa aliaţilor NATO, o astfel de evoluţie nu ar fi tocmai oportună.

Studiul mai arată că schimbările climatice ar putea juca un rol important atât asupra economiei cât şi a securităţii mondiale. Oamenii de ştiinţă deja au arătat că fenomenul meteorologic El Nino, care aduce secetă în zonele tropicale, a reuşit să stârnească în 1997 revolte în mai multe ţări africane şi asiatice în care populaţia face agricultură de subzistenţă. Tot o secetă, urmată de o scumpire a alimentelor, a alimentat la finalul lui 2010 revoluţiile Primăverii Arabe. În vreme ce în unele ţări aceste revolte au dus la o schimbare de regim, în altele au provocat războaie civile. Iar războiul civil Sirian a fost mediul perfect pentru apariţia grupării teroriste ISIS.

Este un efect de domino, influenţat şi de schimbările demografice. În multe ţări sărace numărul locuitorilor creşte mai rapid decât economia. Apare astfel riscul ca generaţia tânără, cu un nivel de trai în scădere să fie radicalizată mai uşor.

În schimb, ţările dezvoltate trec printr-un proces de îmbătrânire. Vor fi nevoite să aloce cheltuieli mai mari pentru serviciile sociale ale persoanelor în vârstă în condiţiile în care contribuabilii tineri vor fi mai puţini.

Iar alocarea unor resurse financiare mai mari pentru protecţia socială înseamnă mai puţini bani pentru securitate. Autorităţile vor trebui să fie mult mai eficiente în combatera ameninţărilor. Iar accelerarea urbanizării, însoţită de o creştere a densităţii populaţiei în marile oraşe nu le va face treaba mai uşoară. Forţele de ordine ar putea fi nevoite să apeleze astfel la tehnologii noi pentru monitorizra suspecţilor de la drone până la sisteme mai inteligente de procesare a datelor colectate de pe internet.