FARC, capcana în care cad traficanții de arme. Alte cazuri celebre la care SUA au colaborat cu autoritățile române

Data actualizării: Data publicării:
Viktor Bout Extradited to US

Doi români vor fi judecați pentru terorism în Statele Unite. Ei negociau să vândă arme românești teroriștilor columbieni din FARC și au fost arestați în urma unei operațiuni ultra-secrete a serviciilor americane, la care au colaborat și autoritățile române.

Viktor Bout, în momentul extrădării în SUA FOTO: http://www.justice.gov/dea/pubs/pressrel/pr111610.html

Nu este prima dată când sunt prinși traficanți de arme importanți în urma unor operațiuni comune americano-române. De fiecare dată, capcana pentru traficanții de arme o reprezintă pretinși intermediari care ar acționa în numele FARC.

Cel mai celebru caz este, fără îndoială, prinderea „negustorului morții”, Viktor Bout. El a inspirat personajul interpretat de Nicholas Cage în filmul ”Lord of the War” (2005).

De origine rusă, fost pilot în armata sovietică, Viktor Bout era considerat de SUA unul dintre cei mai importanți traficanți de arme din lume.

A fost arestat în Thailanda, în 2008, după o operaţiune a serviciilor secrete americane ale cărei fire au dus și în România. Agenţii americani s-au dat drept luptători de gherilă, dornici să cumpere arme pentru a doborî elicopterele americane ce ajutau armata columbiană în lupta împotriva FARC. Viktor Bout a încercat să vândă un arsenal întreg, printre care şi rachete aer-sol. Abia în 2010 a fost extrădat în SUA, iar traficanul risca închisoarea pe viaţă. A fost condamnat în aprilie 2012, în Statele Unite, la 25 de ani închisoare. Fusese găsit vinovat în 2011 pentru vânzare ilegală de arme către trupele de gherilă din Columbia.

SUA au mulţumit României

În noiembrie 2011, Ambasada SUA la Bucureşti mulţumea României pentru colaborarea în prinderea şi condamnarea traficantului Viktor Bout.

Investigaţia desfăşurată pe o durata de patru luni a implicat întâlniri în Curacao, Danemarca şi România.

Drug Enforcement Administration (D.E.A.) din SUA a colaborat cu poliţiştii de frontieră din România. Aceștia au fost solicitaţi de autorităţile americane pentru a acorda sprijin în identificarea şi reţinerea lui Viktor Bout, anunţa IGPR în luna martie 2008.

Astfel, timp de două săptămâni, ofiţeri din cadrul Direcţiei de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere – I.G.P.F., sub coordonarea procurorilor DIICOT, au desfăşurat acţiuni specifice informativ-operative în vederea localizării traficantului şi probării acţiunilor sale ilegale de trafic internaţional de armament. Alături de colegii de la D.E.A., veniţi în Bucureşti, poliţiştii de frontieră români au stabilit mai multe variante de acţiune pentru prinderea lui Bout despre care existau informaţii că ar fi interesat să se întâlnească cu nişte “beneficiari de armanent” (cetăţeni străini), inclusiv în România.

Au fost monitorizate discuţiile purtate între Bout, unul dintre “locotenenţii” săi şi investigatorii sub acoperire cu privire la efectuarea unui transport de arme în Columbia (în valoare de 5 milioane de dolari), încercându-se, totodată, “atragerea” lui în ţară noastră pentru a fi reţinut. Din investigaţii, a rezultat că armele urmau a fi procurate şi vândute de traficantul Viktor Bout grupării F.A.R.C. (Forţele Armate Revoluţionare Columbiene).

Cazul Monzer al-Kassar

Un alt caz de traficant de arme cu renume reținut cu ajutorul autorităților române este cel al sirianului Monzer al-Kassar. Supranumit „Prințul din Marbella” și căutat pentru terorism, acesta a fost arestat în iunie 2007, în Spania, aproape simultan cu asociații săi Luis Felipe Moreno Godoy și Tareq Mousa al-Ghazi, care au fost reținuți în România.

Cei doi au fost ridicaţi în data de 7 iunie 2007, în jurul orei 22.00, din hotelurile în care erau cazaţi la Bucureşti. Mousa Tareg Al Ghazi şi Luis Felipe Godoy Moreno aflaseră că din România pot cumpără componente pentru rachete antiaeriene la un preţ cu mult mai mic decât în oricare colţ al lumii şi aveau pregătită pentru achiziţii suma de 3,5 milioane de dolari.

Cei doi ajunseseră în România în 5 iunie 2007, călătorind cu avioane aparţinând unor companii aeriene diferite. În România nu au luat legătura unul cu celălalt niciodată, au dormit în locuri diferite şi în fiecare zi au schimbat hotelurile.

Acuzaţi de terorism în SUA, ei au fost predaţi câteva luni mai târziu, pe aeroportul internaţional "Henri Coandă", unei escorte speciale a poliţiei americane.

Deși cândva a fost colaborator al serviciilor secrete, Monzer al-Kassar a fost condamnat în SUA, în 2009, la 30 de ani de închisoare, iar asociații săi la 25 de ani.

Ce reprezintă FARC

Forţele Armate Revoluţionare din Columbia sunt o grupare paramilitară marxist-leninistă, înfiinţată în 1964, cu scopul declarat de a lupta pentru reducerea decalajului dintre bogaţi şi săraci.

Organizaţia s-a dezvoltat în timpul Războiului Rece, cu ajutorul Moscovei, ajungând să aibă peste 15.000 de membri.

Specializată în acţiuni de gherilă, răpiri şi atentate, gruparea a acţionat atât în Columbia, cât şi în statele vecine. Peru, Venezuela, Brazilia, Panama şi Ecuador au fost ţintele preferate ale luptătorilor FARC. Gruparea şi-a făcut simţită prezenţa şi în alte ţări latino-americane, precum Mexic, Paraguay, Argentina sau Bolivia.

După încheierea Războiului Rece, Moscova a tăiat finanţarea, iar rebelii au intensificat traficul de droguri şi acţiunile teroriste. Rebelii au răpit mii de oameni, inclusiv un candidat la preşedinţie, au ucis mai mulţi oficiali, printre care un ministru, şi au deturnat un zbor comercial. Acum un deceniu, controlau o treime din teritoriul Columbiei.

Totuși, în ultimii ani, FARC a dat semne că nu mai are forța de a da piept direct cu armata și a preferat să se concentreze pe operațiuni de tip ambuscadă, de mică amploare, împotriva unor unități izolate ale armatei. A optat pentru atacarea patrulelor, de pildă.

În prezent, reprezentanții FARC sunt angajați în negocieri de pace cu guvernul columbian, negocieri care au loc la Havana, în Cuba, în ciuda faptului că FARC a declarat în mod constant că nu are de gând să renunțe la înarmare.

Citiți și: 

Cine sunt cei doi români acuzați că voiau să vândă arme teroriștilor din Columbia. Unul dintre ei a avut legături cu Viorel Hrebenciuc și Dan Matei Aghaton

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri