Sari la conținut

GRECIA. Negocieri pe ultima sută de metri. FMI: Este nevoie de o restructurare a datoriei

Statul elen solicită un nou împrumut pe trei ani, care va fi folosit pentru achitarea datoriilor şi asigurarea stabilităţii sistemului financiar, după cum sună cererea trimisă către Bruxelles. Pentru a primi banii, Atena se angajează să facă reforme credibile, care ar însuma, potrivit presei elene, 12 miliarde de euro pe următorii doi ani şi nu opt, aşa cum anunţase iniţial. Noul plan ar conţine şi creşterea taxei pe valoare adăugată pentru mai multe categorii de produse şi servicii. Astfel, taxa ar urma să fie majorată de la 10% la 13% pentru bunurile de lux, dublată pentru serviciile hoteliere şi ridicată la 23% pentru alimente procesate, transport şi anumite servicii oferite de firme private. De asemenea, impozitul pe profit ar urma să fie mărit de la 26% la 28%.

Premierul grec îşi leagă toate speranţele de planul pe care urmează să îl prezinte creditorilor şi cu ajutorul căruia vrea să obţină, ceea ce el numeşte un compromis corect.

O precondiţie o reprezintă, pe de o parte, reforme credibile şi, pe de altă parte, un angajament clar pentru o finanţare suficientă şi o restructurare a datoriilor pentru a putea avea o soluţie viabilă şi o ieşire definitivă din criză. Acesta este scopul nostru”, a spus Alexis Tsipras, premierul Greciei.

Disponibilitatea grecilor la compromisuri pare să îi înduplece pe unii dintre finanţatorii Atenei. Prima care a schimbat tonul a fost şefa FMI. Christine Lagarde spune că este nevoie de o restructurare a datoriei elene pentru ca aceasta să poată fi sustenabilă şi încearcă astfel să pună presiune pe Germania pentru a accepta un astfel de plan. Bunăvoinţa şefei FMI se opreşte însă aici.

„Părerea mea este că FMI trebuie să îşi respecte propriile reguli, nu trebuie să se abată de la ele. Nu poate exista un tratament preferenţial”, a spus Christine Lagarde, directorul FMI.

Bunăvoinţa FMI nu s-a transmis şi la Banca Centrala Europeană. Presedintele Mario Draghi spune că situaţia din Grecia a ajuns într-un punct în care va fi foarte dificil să se pună capăt crizei şi Grecia să fie salvată de la faliment.

În schimb, la nivelul conducerii Uniunii Europene speranţe încă există. Pe Twitter, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că în urma unei discuţii telefonice cu premierul elen, este încrezător că Atena va trimite un plan realist de reforme care ar putea duce la un acord cu creditorii ţării. Totodată, Tusk a cerut şi din partea creditorilor o propunere realistă privind sustenabilitatea datoriei greceşti.

De partea cealaltă, grecii sunt mai curând resemnaţi decât îngrijoraţi în legătură cu soarta ţării.

Un summit crucial al Uniunii Europene pentru a decide soarta Greciei va avea loc duminică la Bruxelles. Până atunci, autorităţile elene au anunţat că vor menţine băncile închise şi tot până atunci va fi menţinută şi limita privind retragerile de la bancomat.

Şi, tot în Grecia, ecourile referendumului de duminică nu s-au stins. Guvernul de extremă stângă a început o cruciadă împotriva jurnaliştilor care au susţinut tabăra DA. Este vorba despre mai multe posturi TV şi nouă cunoscuți realizatori.